1. [MDA2] lăvicioară sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) ~iți~, lăi~ / Pl: ~re / E: laviță + -ioară] 1-2 (Șhp) Laviță (1) mică.
2. [DLRLC] LĂVICIOARĂ, lăvicioare, s. f. Diminutiv al lui laviță. Închise ușa și se așeză pe lăvicioară. VORNIC, P. 200.
3. [MDA2] lăicioară sf vz lăvicioară
4. [DOOM 3] lăvicioară (desp. -cioa-) s. f., g.-d. art. lăvicioarei; pl. lăvicioare
5. [DOOM 2] lăvicioară (-cioa-) s. f., g.-d. art. lăvicioarei; pl. lăvicioare
6. [IVO-III] lăvicioară, -re.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL