SÚFLU s. v. ardoare, avânt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasi-une, patimă, pornire, răsuflare, respi-raţie, suflare.
SÚFLU s. 1. suflare. (Dintr-un ~ a făcut să zboare hârtia de pe masă.) 2. bătaie, suflare, (înv. şi pop.) suflat, (reg.) zălişte. (Stă în ~ul vântului.) 3. adiere, boare, pală, suflare, undă, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simţea nici un ~ de vânt.)
SUFLÁ vb. v. răsufla, respira.
SUFLÁ vb. I. 1. a gâfâi, a pufăi, (reg.) a răsufla. (~ după atâta alergătură.) 2. a-şi trage. (Te rog să-ţi ~ nasul!) 3. v. cânta. 4. v. suna. 5. v. şopti. 6. a bate, a trece, (reg.) a vântura. (Crivăţul rece ~ peste sat.) II. v. polei.
