STRĂMUTÁT s. mutare, mutat, permutare, permu-taţie, strămutare, transfer, transferare. (~ul lui cu serviciul la Bacău.)
STRĂMUTÁT adj. v. metamorfozat, modificat, prefăcut, preschimbat, schimbat, transformat.
STRĂMUTÁT adj. dislocat. (Populaţie ~.)
STRĂMUTÁ vb. v. metamorfoza, modifica, muta, preface, preschimba, schimba, transforma.
STRĂMUTÁ vb. 1. a disloca. (A ~ o populaţie.) 2. a (se) deplasa, a (se) muta, (înv. şi reg.) a (se) petrece, (fam.) a (se) trambala. (Se ~ dintr-un loc în altul.) 3. a (se) muta, a (se) permuta, a (se) transfera, (înv.) a (se) premutarisi. (Sa ~ cu slujba la Ploieşti.)
