1. [DEX '09] DECONTRACTARE, decontractări, s. f. Faptul de a se decontracta. – V. decontracta.
2. [MDA2] decontractare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: decontracta] 1 Revenire a mușchilor la poziția relaxată după o contracție Si: decontractat1 (1), decontracție. 2 Destindere.
3. [DN] DECONTRACTARE s.f. Acțiunea de a (se) decontracta; destindere, relaxare (a mușchilor); decontracturare, decontracție. [< decontracta].
4. [DEX '09] DECONTRACTA, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni în poziție relaxată după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter.
5. [MDA2] decontracta vr [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: fr décontracter] 1 (D. mușchi) A-și reveni la poziția relaxată după o contracție. 2 (D. oameni) A se destinde.
6. [DEX '98] DECONTRACTA, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter.
7. [DN] DECONTRACTA vb. I. tr., refl. A face să înceteze contracția unui mușchi; a (se) destinde, a (se) relaxa. [< fr. décontracter].
8. [MDN '00] DECONTRACTA vb. refl. 1. (despre mușchi) a-și reveni după o contracție. 2. (fig.; despre oameni) a se destinde, a se relaxa. (< fr. décontracter)
9. [DOOM 3] decontracta (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă decontractez, 3 se decontractează; conj. prez. 1 sg. să mă decontractez, 3 să se decontracteze; imper. 2 sg. afirm. decontractează-te; ger. decontractându-mă
10. [DOOM 2] *decontracta (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se decontractează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL