Definiție și ce înseamnă călărășesc

1. [MDA2] călărășesc, ~ească a [At: IORGA, S. D. IV, 271 / Pl: ~ești / E: călăraș + -esc] 1 Privitor la călăraș (2). 2 Al călărașului (2). 3 Care provine de la călăraș (2). 4 Ca un călăraș (2).

2. [Scriban] călărășésc, -eáscă adj. De călăraș: sabie călărășească. De călărime: oaste călărășească.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂLĂREȘTE adv. (Rar) Călare. – Călare + suf. -ește. 2. [MDA2] călărește […]
1. [DEX '09] CĂLĂREȚ, -EAȚĂ, călăreți, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. […]
1. [DEX '09] CĂLĂRIE s. f. Acțiunea de a călări; călărit. ♦ Arta de a […]
1. [DEX '09] CĂLĂRIME s. f. (Înv.) Oaste călare; cavalerie. – Călare + suf. -ime. […]
1. [MDA2] călărire sf [At: EMINESCU, O. I, 123 / E: călări] (Rar) Călărie (1). […]
1. [DEX '09] CĂLĂRIT s. n. Călărie. – V. călări. 2. [MDA2] călărit1, ~ă a […]
1. [Scriban] călărită f., pl. e. Un joc cu mingea, cînd băĭețiĭ șed călare unu […]
1. [DEX '09] CĂLĂRĂȘEAN, -Ă, călărășeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro