Definiție "Tărăboanță"

„Tărăboanță” este un termen regional sau colocvial în limba română, care se referă la un vehicul rustic, de obicei o căruță sau o trăsură veche, adesea folosită pentru transportul mărfurilor sau al oamenilor, în special în mediul rural. În unele regiuni, termenul poate avea o conotație ușor peiorativă, indicând un vehicul vechi, uzat sau care face mult zgomot în timpul deplasării.

Exemple de folosință:

1. Descriere: „Bunicul încă mai merge la târg cu tărăboanța lui veche, trasă de cai.”
2. Conversație colocvială: „Ai văzut ce tărăboanță conduce? Zici că se dezintegrează la fiecare colț de stradă!”
3. Tradiție: „În satul nostru, tărăboanțele sunt încă folosite pentru a transporta recolta de la câmp.”
4. Povestire: „Era o zi toridă, iar praful se ridica în urma tărăboanței care ducea fânul la grajd.”
5. Figurat: „Erau atât de mulți oameni în trăsură, că părea mai degrabă o tărăboanță decât un mijloc de transport modern.”

Aceste exemple arată cum termenul „tărăboanță” este utilizat pentru a descrie un vehicul rural, de obicei o căruță sau o trăsură veche, fiind folosit mai ales în context rural sau colocvial.