Definiție și ce înseamnă zigosferă

1. [DEXI] zigosferă s.f. (biol.) Gamet • pl. -e. /<zigo- + sferă.

2. [MDN '00] ZIGOSFERĂ s. f. Gamet1. (din lat. zygosphaera)

3. [DETS] ZIGO- „unire, cuplu, joncțiune, acuplare”. ◊ gr. zygon „jug, cuplu” > fr. zygo-, engl. id., germ. id., it. zigo- > rom. zigo-. □ ~auxospor (v. auxo-, v. -spor), s. m., auxospor de rezistență; ~cist (v. -cist), s. n., celulă rezultată din conjugarea a doi gameți similari, înconjurată de o membrană rezistentă; ~dactil (v. -dactil), adj., (despre păsări) cu degete reunite; ~fază (v. -fază), s. f., diplofază din ciclul evolutiv al unui organism vegetal; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante rezultate din conjugarea celor doi gameți; ~for (v. -for), s. n., ramificație hifală plurinucleată din care se formează zigosporii; ~gamie (v. -gamie), s. f., tip de fecundație la care participă doi izogameți sau două organisme unicelulare; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces genetic ca urmare a unei fertilizări sexuate; ~genic (v. -genic), adj., zigogenetic*; ~genetic (v. -genetic), adj., rezultat din fecundare; sin. zigogenic; ~liză (v. -liză), s. f., separare a perechilor alelomorfe de caractere reunite; ~mer (v. -mer), adj., s. n., 1. adj., Divizat în perechi. 2. s. n., Regiune cromozomială care asigură împerecherea cromozomilor omologi, în meioză; ~micete (v. -micete), s. f. pl., grupă de ciuperci inferioare, cuprinzînd mucoraceele, care se înmulțesc prin zigospori; ~mite (v. -mite), s. f. pl., filamente cu potențe sexuale diferite, care participă la procesul de conjugare; ~morf (v. -morf), adj., care are un singur plan de simetrie; sin. monosimetric[1]; ~morfie (v. -morfie), s. f., tip de simetrie a florilor și frunzelor zigomorfe; sin. zigomorfism[2]; ~nemă (v. -nemă), s. f., filament cromozomial în stadiul zigotic al meiozei; ~sferă (v. -sferă), s. f., celulă sexuală masculă sau femelă din garnitura cromozomică haploidă care, prin copulare cu un alt gamet de sex opus, dă naștere zigotului; ~sperm (v. -sperm), s. n., zigospor*; ~spor (v. -spor), s. m., celulă rezultată din unirea a doi gameți; sin. zigosperm; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange care conține zoospori; ~taxie (v. -taxie), s. f., 1. Atracție reciprocă dintre celulele și organele sexuale masculine și feminine. 2. Atracție dintre talurile de sex diferit pentru conjugare; ~ten (v. -ten), s. n., stadiu al profazei meiotice de la începutul împerecherii cromozomilor omologi; ~zom (v. -zom), s. m., cromozom rezultat din fuzionarea a doi cromozomi omologi în profaza meiotică; ~zoospor (v. zoo-, v. -spor), s. m., spor ciliat mobil, rezultat din conjugarea a două celule sexuale omoloage.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro