1. [MDA2] pităci vt [At: TDRG / Pzi: ~cesc / E: pitac2] (Înv) A acorda cuiva rangul de boier printr-un pitac (4).
2. [Scriban] pităcésc v. tr. Vechĭ. Cinstesc c’un pitac de boĭerie.
3. [DAR] pităci, pităcesc, vb. IV (înv.) a acorda cuiva pitac (decret) de boierie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL