1. [MDA2] pititioc, ~oacă a [At: ALR I/I, h 61 / Pl: ~oci, ~oace / E: pititel css] 1-6 (Mar; șhp) Pititel (1-6).
2. [DAR] pititioc, -oacă, adj. (reg.) mititel.
3. [DRAM 2021] pititióc, -oacă, adj. (reg.) Mic, scund: „Care prunc n-are noroc, / Să moară de pititioc” (Papahagi, 1925: 186). (Maram.). – Din pititel (MDA).
4. [DRAM 2015] pititioc, -oacă, adj. – (reg.) Mic, scund: „Care prunc n-are noroc, / Să moară de pititioc” (Papahagi, 1925: 186). (Maram.). – Din pititel (MDA).
5. [DRAM] pititioc, -oacă, adj. – Mic, scund: „Care prunc n-are noroc, / Să moară de pititioc” (Papahagi 1925: 186). – Din pitic (cf. sl. pitikŭ) + -tioc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL