1. [DEX '09] PITIȘ adv. (Pop.; uneori repetat) Tiptil; pe furiș, pe ascuns. – Piti + suf. -iș.
2. [MDA2] pitiș [At: BARCIANU / Pl: ? / E: piti + -iș] 1 av (Pop; are) Pe ascuns, pentru a nu fi văzut Si: tiptil. 2 sn (Reg) Loc retras. 3 sn (Reg) Ascunzătoare.
3. [DLRLC] PITIȘ adv. (Uneori repetat) Tiptil; pe furiș, pe ascuns. Pitiș, Dima s-a îndepărtat de zid cu cîțiva pași, s-a întors și a ridicat capul: sus, în fereastră, nu se arăta nimeni. GALAN, Z. R. 235. Pitiș-pitiș, se strecurară prin ramurile înțesate ale prunilor. DELAVRANCEA, H. T. 156.
4. [Șăineanu, ed. VI] pitiș adv. pe furiș. [V. pitì].
5. [Scriban] pitíș adv. (d. pitesc). Munt. Fam. Pitindu-te, pe furiș: a umbla pitiș. – Trans. nord. pop. chitiș.
6. [CADE] ❍ CHITIȘ 👉 PITIȘ.
7. [DOOM 3] pitiș (pop.) adv.
8. [DE] PITIȘ, Marcela (1916-1991, n. Ploiești), medic endocrinolog român. Prof. univ. la București. Cercetări în domeniul terapeuticii bătrâneții, a hormonilor, obezității („Hormonii”).
9. [DAR] pitiș s.n., adv. 1. (reg.; s.n.) loc retras, ascunzătoare. 2. (pop.; adv.; adesea repetat) pe ascuns, pe furiș, tiptil.
10. [DRAM 2021] pítiș, s.m. Pițigoi. ■ (onom.) Pitiș, Pitis, nume de familie frecvent în zona Lăpuș. – Din piti „a (se) ascunde” + suf. -iș (Șăineanu, Scriban, MDA).
11. [DRAM 2015] pitiș, s.m. – Pițigoi. ♦ (onom.) Pitiș, Pitis, nume de familie frecvent în zona Lăpuș (137 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din piti „a (se) ascunde” + suf. -iș (Șăineanu, Scriban; DEX, MDA).
12. [DRAM] pitiș, -i, (pițiguș), s.m. – (ornit.) Pițigoi (Parus major). Pitiș, nume frecvent în Lăpuș. – Din piti + -iș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL