1. [MDA2] piculete ssg [At: BREBENEL, GR. P. / E: pic1 + -ulete] (Olt) 1-3 (Precedat de nc „un”; udp „de”) Pic1 (8-10).
2. [DEX '09] PICULEȚ s. n. (Fam.) Diminutiv al lui pic1; picușor, picuș, picuț. – Pic1 + suf. -uleț.
3. [MDA2] piculeț sn [At: DDRF / Pl: ? / E: pic1 + -uleț] 1-8 (Pop; șhp) Pic1 (1, 8-10) (mic) Si: (înv) picuț (1-8), (pop) picuruș (1-8), picuș (1-8), picușor (1-8), (reg) picurele (1-8), picuruț (1-8). 9 (Îlav) Nici (măcar) un ~ de ... Deloc.
4. [DEX '98] PICULEȚ s. n. Diminutiv al lui pic1; picușor, picuș, picuț. – Pic1 + suf. -uleț.
5. [DLRLC] PICULEȚ, piculețe, s. n. Diminutiv al lui pic2. Cătară să-și găsească urmele, pe unde veniseră dară nu găsiră nici un piculeț de urmă. ISPIRESCU, L. 162.
6. [DOOM 3] piculeț (fam.) s. n.
7. [DOOM 2] piculeț (fam.) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL