1. [DEX '09] PICTAT, -Ă, pictați, -te, adj. Reprodus, reprezentat într-o pictură (2); zugrăvit. ♦ (Despre obiecte, materiale etc.) Pe care s-a executat o pictură (2). – V. picta.
2. [MDA2] pictat, ~ă [At: ALEXI, W. / Pl: ~ați, ~e / E: picta] 1 (D. ființe, obiecte, peisaje) Reprezentat într-o pictură Si: zugrăvit, (reg) boit, pângălit. 2 (D. obiecte, materiale etc.) Pe care s-a executat o pictură. 3 (Fam; dep; d femei) Care s-a fardat exagerat Si: sulemenită, (reg) boită. 4 (D. opere de artă) Realizat cu mijloacele specifice picturii.
3. [DEX '09] PICTA, pictez, vb. I. Tranz. 1. A reprezenta o imagine, un model etc. pe pânză, pe carton, pe sticlă etc., cu ajutorul pensulei și al culorilor; a zugrăvi. ♦ Absol. A se ocupa cu pictura (1), a practica pictura. ♦ A acoperi sau a împodobi cu picturi (2) un obiect, un material. ♦ Refl. (Fam. și depr.; despre femei) A se farda (exagerat). 2. Fig. A caracteriza (sugestiv), a înfățișa (plastic) prin cuvinte, într-o operă literară, ființe, situații, întâmplări; a descrie, a zugrăvi. – Din pictor și pictură (derivat regresiv).
4. [MDA2] picta vt [At: BARCIANU / Pzi: ~tez / E: drr pictor] 1 (C. i. imagini, modele folosite) A reproduce, a reprezenta pe pânză, pe hârtie, pe sticlă etc. cu ajutorul pensulei și al culorilor Si: a zugrăvi, (înv) a pictura (1), (reg) a pângăli. 2 (Fșa) A face o pictură. 3 A se îndeletnici cu pictura. 4 (C. i. materialul pe care se execută pictura) A acoperi cu picturi Si: (înv) a pictura (2). 5 vr (Fam; dep; d. femei) A se farda exagerat Si: (reg) a se boi, a se sulemeni. 6 (C. i. opera de artă executată) A crea, a realiza cu mijloacele specifice picturii Si: (reg) a pângăli. 7 (Pan; c. i. ființe, situații, întâmplări, stări sufletești) A caracteriza sugestiv prin cuvinte, în sfera beletristică Si: a descrie, a zugrăvi. 8 (Pex) A analiza. 9 (Rar; c. i. oameni) A prezenta într-o lumină defavorabilă, defăimătoare.
5. [DLRLC] PICTA, pictez, vb. I. Tranz. A reprezenta prin culori o ființă, un obiect, un peisaj etc. pe hîrtie, pe pînză, pe pereți etc.; a zugrăvi. În definitiv, nu văd de ce nu ai putea picta aceste tablouri? CAMIL PETRESCU, N. 106. ♦ Fig. A înfățișa plastic prin cuvinte; a descrie. Cu mult simț al adevărului istoric autorul pictează figura bătrînului muncitor.
6. [DN] PICTA vb. I. tr. A zugrăvi, a înfățișa în culori, pe pînză, pe zid etc. o ființă, un peisaj etc. [Cf. lat. pictum < pingere].
7. [MDN '00] PICTA vb. tr. a executa o pictură. (< pictură)
8. [Șăineanu, ed. VI] pictà v. a reprezenta un obiect prin linii și prin colori: a picta un peizaj, un om.
9. [Scriban] *pictéz v. tr. (d. lat. pictum, supinu luĭ pingere, a picta, din răd. pig, pag, pug, fig, care înseamnă a înfige și de unde vine și deping, împing, împung, înfig). Reprezent pin colorĭ, zugrăvesc: a picta o persoană, un peizaj. V. boĭesc.
10. [DOOM 3] picta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pictez, 3 pictează; conj. prez. 1 sg. să pictez, 3 să picteze
11. [DOOM 2] picta (a ~) vb., ind. prez. 3 pictează
12. [DER] picta (pictez, pictat), vb. – A zugrăvi, a face o pictură. Lat. *pictare (sec. XIX), dubletul lui păta. – Der. pictor, s. m. din lat. pictor (sec. XIX); pictură, s. f., după it. pittura; pictural, adj., din fr. pictural.
13. [DE] CRONICA PICTATĂ DE LA VIENA (CHRONICON PICTUM VINDOBONENSE), cronică privind istoria maghiarilor. Cuprinde informații despre poporul român și, în special despre conflictul din 1330 dintre Basarab I, domnul Țării Românești, și Carol Robert, regele Ungariei; cuprinde c. 300 de miniaturi, care completează narațiunea.
14. [Argou] cur pictat expr. (vulg, peior.) 1. om fricos. 2. diletant, ageamiu.
15. [Argou] picta, pictez I v. t. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură, cu creion de sublimat. II v. r. (peior. – d. femei) a se farda exagerat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL