1. [DEX '09] OPALESCENȚĂ, opalescențe, s. f. Aspect lăptos prezentat, în urma fenomenului de refracție a luminii, de unele medii cu particule fin dispersate sau bule de gaz microscopice și care apare roșcat când este observat prin transparență și albăstrui când este observat lateral. – Din fr. opalescence.
2. [MDA2] opalescență sf [At: LTR2/ Pl: ~țe / E: fr opalescence] Aspect tulbure, lăptos rezultat în urma împrăștierii luminii în unele medii disperse.
3. [CADE] *OPALESCENȚĂ (pl. -te) sf. Calitatea unui corp care prezintă colori ca ale opalului [fr.].
4. [DLRLC] OPALESCENȚĂ s. f. Proprietate a unor medii tulburi de a difuza lumina astfel încît mediul apare roșcat cînd este observat prin transparență și albăstrui cînd este observat lateral.
5. [DN] OPALESCENȚĂ s.f. Calitatea de a fi opalescent, de a avea reflexe opaline. [Cf. fr. opalescence, it. opalescenza].
6. [MDN '00] OPALESCENȚĂ s. f. 1. calitatea de a fi opalescent. 2. (pict.) descompunere a luminii albe, care lasă să treacă tonurile calde și le reflectă pe cele reci, opacitatea devenind astfel semitransparentă. (< fr. opalescence)
7. [DOOM 3] opalescență s. f., g.-d. art. opalescenței; pl. opalescențe
8. [DOOM 2] opalescență s. f., g.-d. art. opalescenței; pl. opalescențe
9. [MDO] opalescență (pr. sce)
10. [DLR - tomul X] OPALESCENȚĂ s. f. Aspect tulbure, lăptos rezultat în urma împrăștierii luminii în unele medii disperse. Cf. ltr2, der. – PI.: opalescențe. – Din fr. opalescence.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL