1. [MDA2] odobeală sf [At: GORJAN, H. IV, 75/15 / V: d~ / Pl: ~li / E: ns cf dubă, dubeală] (Îvr) Închisoare.
2. [CADE] ODOBEALĂ sf. F Închisoare: a pune, a băga la ~ (ISP.) [d u b e a l ă; comp. ARGĂSEALĂ].
3. [DLRLC] ODOBEALĂ, odobeli, s. f. (Învechit și regional) Închisoare. Bagă pe derviș la odobeală. GORJAN, H. IV 75.
4. [DLRM] ODOBEALĂ, odobeli, s. f. (Înv. și reg.) Închisoare.
5. [Șăineanu, ed. VI] odobeală f. închisoare: îl bagă la odobeală ISP. [Acelaș sens cu dubă, din care se trage].
6. [Scriban] odobeálă f., pl. elĭ (din dubeală, odobaĭe). Munt. vest. Fam. închisoare: l-a turnat la odobeală (l-a pus la dubă ca pe-o pele la dubit).
7. [DAR] odobeală, odobeli, s.f. (înv.) închisoare.
8. [DLR - tomul X] ODOBEALĂ s. f. (Învechit, rar) Închisoare. Băgă pe derviș la odobeală. GORJAN, H. IV, 75/15. – PI.: odobeli. – Și: dobeală s. f. LM. – Etimologia necunoscută. Cf. dubă, dubeală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL