Definiție și ce înseamnă obscenitate

1. [DEX '09] OBSCENITATE, obscenități, s. f. Ceea ce este obscen; nerușinare, trivialitate, indecență, pornografie; vorbă sau faptă obscenă. – Din fr. obscénité, lat. obscenitas, -atis.

2. [MDA2] obscenitate sf [At: ASACHI, E. D. 12 / V: (înv) osc~ / Pl: ~tăți / E: fr obscénité, lat obscenitas, -atis] 1 Nerușinare. 2-3 (Ccr) Vorbă sau faptă obscenă.

3. [CADE] *OBSCENITATE sf. 1 Caracterul a tot ce este obscen ¶ 2 Vorbă sau faptă obscenă, necuviicioasă, porcărie, mascara [fr.].

4. [DLRLC] OBSCENITATE, obscenități, s. f.. Ceea ce e obscen; vorbă sau faptă obscenă. Citeai. glume triviale, a căror obscenitate îți scăpa. PAS, Z. I 40.

5. [DN] OBSCENITATE s.f. Necuviință, trivialitate, indecență, pornografie; vorbă sau faptă obscenă. [Cf. fr. obscénité, lat. obscenitas].

6. [MDN '00] OBSCENITATE s. f. caracter obscen; vorbă, faptă obscenă. (< fr. obscénité, lat. obscenitas)

7. [Șăineanu, ed. VI] obscenitate f. vorbă sau faptă obscenă.

8. [Scriban] *obscenitáte f. (lat. obscénitas, -átis). Caracteru lucruluĭ obscen. Vorbă, imagine, acțiune obscenă.

9. [MDA2] oscenitate sf vz obscenitate

10. [DOOM 3] obscenitate s. f., g.-d. art. obscenității; pl. obscenități

11. [DOOM 2] obscenitate s. f., g.-d. art. obscenității; pl. obscenități

12. [DLR - tomul X] OBSCENITATE s. f. Caracterul a ceea ce este obscen; nerușinare, trivialitate, indecență; (concretizat) vorbă sau faptă obscenă. Scenile de oscenitate. asachi, e. d. 12, cf. șăineanu, barcianu, alexi, w. Citeai... glume triviale a căror obscenitate îți scăpa, pas, z. i, 40. – pl.: obscenități. – Și : (învechit) oscenităte s. f. – Din fr. obscénité, lat. obscenitas, -atis.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] OBIECȚIUNE s. f. v. obiecție. 2. [MDA2] obiecțiune sf vz obiecție 3. […]
1. [MDA2] obielar sm [At: ALR II, 6492/346 / Pl: ~i / E: obială + […]
1. [MDA2] obielos, ~oasă a [At: MÎNDRESCU, L. P. 160 / Pl: ~oși, ~oase / […]
1. [DEX '09] OBIELUȚĂ, obieluțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui obială. – Obială + […]
[DE] OBIHIRO, oraș în Japonia, în parte de E a ins. Hokkaidō, de dr. râului […]
1. [DEX '09] OBIJDUI, obijduiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A asupri, a împila. ♦ A […]
1. [DEX '09] OBIJDUIRE, obijduiri, s. f. (Înv.) Faptul de a obijdui; asuprire, împilare. ♦ […]
1. [DEX '09] OBIJDUIT, -Ă, obijduiți, -te, adj. (Înv.; adesea substantivat) Nedreptățit, asuprit, împilat; exploatat, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro