1. [DEX '09] NOTORIETATE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume; reputație, faimă. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. notoriété.
2. [MDA2] notorietate sf [At: LM / P: ~ri-e~ / Pl: ~tăți / E: fr notoriété] 1 Calitate de a fi cunoscut de multă lume Si: faimă, renume, reputație. 2 (Îe) A fi (sau a deveni, a ajunge etc.) de ~ publică A fi sau a deveni, a ajunge etc. cunoscut de toată lumea.
3. [CADE] *NOTORIETATE sf. Cunoștință publică, generală a unui lucru: e de ~, e știut de toți [fr.].
4. [DLRLC] NOTORIETATE, notorietăți, s. f. Faptul de a fi notoriu; renume, reputație, faimă, celebritate. Eram... încredințați că vom cuceri, într-o zi, cununele notorietății. GALACTION, O. I 19. Cea mai vajnică boală ce bîntuie umanitatea – furoarea notorietății sau turba importanței. CARAGIALE, O. VII 177.
5. [DN] NOTORIETATE s.f. Caracterul a ceea ce este notoriu; celebritate, faimă. [Pron. -ri-e-. / cf. fr. notoriété].
6. [MDN '00] NOTORIETATE s. f. însușirea de a fi notoriu; celebritate, reputație, faimă. (< fr. notoriété)
7. [Șăineanu, ed. VI] notorietate f. caracterul celor notorie.
8. [Scriban] * notorietáte f. (d. notoriŭ). Calitatea de a fi notoriŭ: e un fapt de notorietate publică că alianța s’a încheĭat.
9. [DOOM 3] notorietate (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. notorietății
10. [DOOM 2] notorietate (-ri-e-) s. f., g.-d. art. notorietății
11. [DLR - tomul X] NOTORIETATE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume, de a avea faimă. v. renume, reputație, celebritate. cf. lm. Cea mai vajnică boală ce bîntuie umanitatea – furoarea notorietății sau turba importanței. caragiale, o. vii, 177, cf. alexi, w., severin, s. 144. Eram... încredințați că vom cuceri într-o zi cununele notorietății. galaction, o. 19. Sînt mulți alții... care, în vremea lor, aveau o mare notorietate. oprescu,i. a. iii, 32. Bitaube..., mediocrul traducător al lui Homer, ...ajunsese la oarecare notorietate. vianu, s. 149. ◊ Expr. A fi (sau a deveni, a ajunge etc.) de notorietate publică = a fi (sau a deveni, a ajunge etc.) cunoscut de toată lumea. Planul cooperării lui Tudor cu eteria era deci de notorietate publică în cercurile rusești. oțetea, t. v. 116. – Pronunțat: -ri-e-. – Din fr. notoriété.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL