1. [DEX '09] NOTIST, -Ă, notiști, -ste, s. m. și f. (Fam.) Persoană care știe să cânte după note. – Notă + suf. -ist.
2. [MDA2] notist, ~ă smf [At: ARDELEANU, D. 288 / Pl: ~iști, ~e / E: notă + -ist] 1 (Fam) Persoană care știe să cânte după note (18). 2 (Rar) Persoană care copiază note (18).
3. [DLRLC] NOTIST, -Ă, notiști, -ste, s. m. și f. (Familiar) Care știe să cînte după note.
4. [DN] NOTIST, -Ă s.m. și f. (Fam.) Cel care știe să cînte după note. [< fr. notiste].
5. [MDN '00] NOTIST, -Ă s. m. f. (fam.) cel care știe să cânte după note. (< fr. notiste)
6. [DOOM 3] notist (fam.) s. m., pl. notiști
7. [DOOM 2] notist (fam.) s. m., pl. notiști
8. [Argou] notist, -ă notiști, -ste adj. care știe să cânte după note / după partitură
9. [DLR - tomul X] NOTlST, -Ă s. m. și f. 1. (Familiar) Persoană care știe să cînte după note (II 1). Cîntăreții din cafenea... nu erau „notiști”. ARDELEANU, D. 288, cf. IORDAN, L. R. a. 183. Țiganii sînt născuți pentru muzică. Atîta numai că nu sînt notiști. în scl 1963, 27. 2. (Rar) Persoană care copiază note (II 1). cf. TIM. POPOVICI, D. m. – pl.: notiști, -ste. – Notă + suf. -ist.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL