Definiție și ce înseamnă modificator

1. [DEX '09] MODIFICATOR, -OARE, modificatori, -oare, adj., s. m. 1. Care modifică. 2. S. m. Genă care schimbă funcția unei alte gene situate într-o poziție diferită decât cea determinată în structura cromozomului. – Din fr. modificateur, lat. modificator, it. modificatore.

2. [MDA2] modificator, ~oare a [At: EPISCUPESCU, O. Î. 64/26 / V: (înv) ~cător / Pl: ~i, ~oare / E: fr modificateur, lat modificator] Care modifică.

3. [DEX '98] MODIFICATOR, -OARE, modificatori, -oare, adj. (Rar) Care modifică. – Din fr. modificateur, lat. modificator, it. modificatore.

4. [DLRLC] MODIFICATOR, -OARE, modificatori, -oare, adj. Care modifică. Apa este agent modificator.

5. [DN] MODIFICATOR, -OARE adj. Care modifică. // s.m. Adaos folosit la elaborarea fontei sau a altor aliaje pentru îmbunătățirea structurii. [Cf. fr. modificateur].

6. [MDN '00] MODIFICATOR, -OARE I. adj. care modifică. II. s. m. adaos la elaborarea fontei sau a altor aliaje pentru îmbunătățirea structurii. (< fr. modificateur, lat. modificator, it. modificatore)

7. [Șăineanu, ed. VI] modificator a. propriu a modifica.

8. [MDA2] modificător, ~oare a vz modificator

9. [DOOM 3] modificator2 s. m., pl. modificatori

10. [DOOM 3] modificator1 adj. m., pl. modificatori; f. sg. și pl. modificatoare

11. [DOOM 2] modificator2 s. m., pl. modificatori

12. [DOOM 2] modificator1 adj. m., pl. modificatori; f. sg. și pl. modificatoare

13. [DGS] modificator, -oare adj. <înv.> modificativ. Emoția este un factor modificator al comportamentului uman.

14. [DLR] MODIFICATOR, -OÁRE adj. Care modifică. [Omul] nu este modificația, ci modificator, nu numai gînd, ci gînditor. EPISCUPESCU, O. Î. 64/26, cf. LM. În timpurile geologice, cauzele modificătoare au lucrat în mod cu mult mai intensiv. F (1886), 222, cf. BARCIANU, ALEXI, W. Cel mai însemnat agent modificător este apa, care străbate în toate direcțiunile globului terestru, chiar prin rocele cele mai compacte. MURGOCI-LUDWIG, M. 49, cf. ȘĂINEANU, D. U. ◊ (Substantivat, m.) Cantitatea maximă de modificatori ce se poate dizolva în fontă. IOANOVICI, TEHN. 45. Modificatori sînt aluminiul, titanul și borul. LTR2 I, 123. - Pl.: modificatori, -oare. – Și: (învechit) modificător, -oáre adj. – Din fr. modificateur. Cf. lat. m o d i f i c a t o r.

15. [DLR] MODIFICATOR, -OÁRE adj. v. modificator.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mocota vi [At: BUL. FIL. VII-VIII, 372 / Pzi: ~tez / E: pbl […]
1. [MDA2] mocotei smi [At: BĂCESCU, P. 37 / E: moacă + -otei] 1 (Iht; […]
1. [DEX '09] MOCOȘEALĂ, mocoșeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) mocoși. […]
1. [DEX '09] MOCOȘI, mocoșesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Pop. și fam.) A lucra […]
1. [MDA2] mocoșire sf [At: PONTBRIANT, D. / V (reg) mogoșire sf / Pl: ~i […]
1. [DEX '09] MOCOȘIT, -Ă, mocoșiți, -te, adj., s. m. și f. (Pop. și fam.) […]
1. [MDA2] mocrină sf [At: BUGNARIU, N. 262/83 / V: mocli~ / Pl: ? / […]
1. [MDA2] mocrotă sf [At: CORESI, EV. 81 / A: nct / Pl: ? / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro