Definiție și ce înseamnă întinat

1. [DEX '09] ÎNTINAT, -Ă, întinați, -te, adj. Murdar de noroi. ♦ Fig. Pătat, pângărit. – V. întina.

2. [MDA2] întinat2, ~ă a [At: MOXA, 359/13 / Pl: ~ați, ~e / E: întina] 1 Murdărit cu noroi. 2 Scufundat în noroi. 3 (Pex) Mânjit. 4 (Fig) Pângărit. 5 (Fig) Necinstit. 6 (Fig) Care a întreținut relații sexuale nepermise.

3. [MDA2] întinat1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 245/2 / Pl: ~uri / E: întina] 1-2 Întinare (1-2). 3 (Pex) Mânjire. 4 (Fig, înv) Pângărire. 5 Întinare (5).

4. [DEX '98] ÎNTINAT, -Ă, întinați, -te, adj. (Reg.) Murdar de noroi. ♦ Fig. Pătat, pângărit. – V. întina.

5. [DLRLC] ÎNTINAT, -Ă, întinați, -te, adj. (Regional) Murdărit cu noroi, cu tină. Au sărit în mare ca să-și spele trupul cel întinat. DRĂGHICI, R. 90. ♦ Fig. Pătat, pîngărit. Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. MACEDONSKI, O. I 154.

6. [DEX '09] ÎNTINA, întinez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) murdări de noroi. ♦ Fig. A (se) pângări; a (se) păta. [Prez. ind. și: întin] – În + tină.

7. [MDA2] întina [At: CORESI, EV. 27/13 / V: in- / Pzi: ~nez, (rar) întin / E: în- + tină] 1-2 vtr A (se) murdări cu noroi. 3-4 vtr (Înv) A (se) scufunda în noroi. 5-6 vtr (Pex) A (se) mânji (1-2). 7 vr (Iuz, d. copiii mici) A urina sau a defeca pe sine. 8-9 vtr (Înv; fig) A (se) pângări. 10-11 vtr (Fig; înv) A întreține relații sexuale nepermise.

8. [DEX '98] ÎNTINA, întinez, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) murdări de noroi. ♦ Fig. A (se) pângări; a (se) păta. [Prez. ind. și: întin] – În + tină.

9. [DLRLC] ÎNTINA, întinez și (rar) întin, vb. I. Refl. (Regional) A se murdări cu noroi, cu tină. N-a voit să-i ajute, ci a zis că ea nu se va întina pe picioare, săpînd la fîntîne. MARIAN, O. I 165. Ce trece prin tină Și nu se întină? (Umbra). GOROVEI, C. 378. ♦ Fig. A se pîngări. Oamenii n-au să se întineze în sînge nevinovat. CAMILAR, N. I 162. ◊ Tranz. Vreau să-mi întinez arma în sînge de oameni nevinovați. CAMILAR, N. I 185.

10. [Șăineanu, ed. VI] întinà v. 1. a umplea cu tină sau noroiu; 2. fig. a pângări: fărădelege care întină sabia romoânească BĂLC.

11. [Scriban] întinéz v. tr. (d. tină). Umplu de tină, de glod, de noroĭ. Fig. Mînjesc, profanéz: nu vă întinațĭ demnitatea!

12. [DOOM 3] întina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. întinez, 3 întinează; conj. prez. 1 sg. să întinez, 3 să întineze

13. [DOOM 2] întina (a ~) vb., ind. prez. 3 întinează

14. [IVO-III] întin.

15. [DRAM 2021] întinát, -ă, întinați, -te, adj. Murdar. – Din întina.

16. [DRAM 2015] întinat, -ă, întinați, -te, adj. – Murdar. – Din întina.

17. [DRAM 2021] întiná, v.t.r. A (se) murdări. – Din în- + tină „noroi” (Scriban, DEX, MDA).

18. [DRAM 2015] întina, vb. tranz., refl. – A (se) murdări. – Din în- + tină „noroi” (< sl. tina) (Scriban, DEX, MDA).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] întimpinat2, ~ă a vz întâmpinat2 2. [MDA2] întimpinat1 sn vz întâmpinat1 3. [DEX […]
1. [DEX '09] ÎNTINARE s. f. Acțiunea de a (se) întina. – V. întina. 2. […]
1. [DEX '09] ÎNTINDERE, (2) întinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune […]
1. [DEX '09] ÎNTINERI, întineresc, vb. IV. Intranz. A redeveni tânăr (ca vitalitate, aspect etc.); […]
1. [DEX '09] ÎNTINERIRE s. f. Acțiunea de a întineri și rezultatul ei; stare a […]
1. [DEX '09] ÎNTINERIT, -Ă, întineriți, -te, adj. Care a redevenit sau care pare (mai) […]
1. [DEX '09] ÎNTINERITOR, -OARE, întineritori, -oare, adj. (Rar) Care produce întinerire. – Întineri + […]
1. [DEX '09] ÎNTINGE, înting, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia pâine sau mămăligă într-o […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro