Definiție și ce înseamnă întineri

1. [DEX '09] ÎNTINERI, întineresc, vb. IV. Intranz. A redeveni tânăr (ca vitalitate, aspect etc.); a căpăta (din nou) un aspect de tinerețe, de prospețime, de vitalitate. ♦ Tranz. A da o înfățișare (mai) tânără; a da vitalitate, prospețime, strălucire. ♦ Tranz. și refl. A (se) declara mai tânăr decât este în realitate. – În + tânăr.

2. [MDA2] întineri [At: BELDIMAN, N. P. 38 / V: (cscj) ~ra / Pzi: ~resc / E: în- + tânăr] 1 vi A reveni la tinerețe, ca vitalitate, aspect etc. 2 vi A căpăta din nou un aspect de tinerețe, prospețime, vitalitate. 3 vt A da cuiva o înfățișare mai tânără. 4 vt A da cuiva vitalitate, prospețime, strălucire. 5-6 vtr A (se) declara mai tânăr decât este în realitate.

3. [DLRLC] ÎNTINERI, întineresc, vb. IV. Intranz. A deveni (din nou) tînăr (ca aspect, ca vitalitate). Întinerise parcă și mai mult. Doar o umbră de surîs îi flutura pe gura copilărească de băiețandru necopt. DUMITRIU, N. 161. Și cît îi ea de trecută, de slabă și bătută de necazuri, dar fața îi întinerește cînd vede pe Radu viind. VLAHUȚĂ, O. AL. 87. Moșneagul pe loc a întinerit, văzînd atîte bogății! CREANGĂ, P. 291. (Poetic) Codrule cu rîuri line, Vreme trece, vreme vine, Tu din tînăr precum ești Tot mereu întinerești. EMINESCU, O. I 123. ♦ Tranz. A da un aspect, o înfățișare mai tînără; a insufla o vitalitate tinerească. Pieptănătura aceasta te întinerește. ▭ Ostenită de atîtea rele ce o rodeau într-însa, împărăția romană trebui să cază... ca să schimbe fața lumii vechi și să o întinerească. BĂLCESCU, O. II 11.

4. [Șăineanu, ed. VI] întinerì v. a (se) face tânăr. [Lat. TENERESCERE].

5. [MDA2] întinera v vz întineri

6. [Scriban] întinerésc v. intr. (d. tînăr). Devin tînăr: a întineri de bucurie. V. tr. Fac tînăr: bucuria te întinerește. – Vechĭ, azĭ Trans. P. P. tineresc.

7. [Scriban] *reîntinerésc v. tr. (re- și întineresc, după fr. rajeunir). Greșit îld. întineresc.

8. [DOOM 3] întineri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întineresc, 3 sg. întinerește, imperf. 1 întineream; conj. prez. 1 sg. să întineresc, 3 să întinerească

9. [DOOM 2] întineri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întineresc, imperf. 3 sg. întinerea; conj. prez. 3 să întinerească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ÎNTÂMPINA, întâmpin, vb. I. 1. Tranz. A-i ieși cuiva înainte pentru a-l […]
1. [DEX '09] ÎNTIMPINARE s. f. v. întâmpinare. 2. [MDA2] întimpinare sf vz întâmpinare 3. […]
1. [MDA2] întimpinat2, ~ă a vz întâmpinat2 2. [MDA2] întimpinat1 sn vz întâmpinat1 3. [DEX […]
1. [DEX '09] ÎNTINARE s. f. Acțiunea de a (se) întina. – V. întina. 2. […]
1. [DEX '09] ÎNTINAT, -Ă, întinați, -te, adj. Murdar de noroi. ♦ Fig. Pătat, pângărit. […]
1. [DEX '09] ÎNTINDERE, (2) întinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune […]
1. [DEX '09] ÎNTINERIRE s. f. Acțiunea de a întineri și rezultatul ei; stare a […]
1. [DEX '09] ÎNTINERIT, -Ă, întineriți, -te, adj. Care a redevenit sau care pare (mai) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro