Definiție și ce înseamnă înfîrna

1. [Scriban] înfîrnéz, V. înfrînez.

2. [Scriban] înfrînéz v. tr. (lat. infréno, -áre, it. infrenare, pv. cat. sp. enfrenar). Pun frîu. Fig. Stăpînesc, dominez, reprim (poftele, vorbele). V. refl. Mă abțin. – Și înfîrnez (ca desfîrnez): de spun o vorbă, te și înfîrnezĭ. (Șez. 33, 23), te opuĭ, îțĭ sare țandura.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] înfuli vt [At: N. REV. R. I, 225 / Pzi: ~lesc / E: […]
1. [DEX '09] ÎNFULECA, înfulec, vb. I. Tranz. A mânca lacom și repede, a înghiți […]
1. [MDA2] înfulicare sf vz înfulecare 2. [DEX '09] ÎNFULECA, înfulec, vb. I. Tranz. A […]
1. [MDA2] înfulicat2, ~ă a vz înfulecat2 2. [MDA2] înfulicat1 sn vz înfulecat1 3. [DEX […]
1. [MDA2] înfuma vt [At: BARCIANU / Pzi: înfum / E: în- + fum] (Înv) […]
1. [DEX '09] ÎNFUMURA, înfumurez, vb. I. Refl. A se comporta cu îngâmfare, a-și da […]
1. [DEX '09] ÎNFUMURARE, înfumurări, s. f. Îngâmfare, mândrie nejustificată; orgoliu, aroganță, infatuare. – V. […]
1. [DEX '09] ÎNFUMURAT, -Ă, înfumurați, -te, adj. (Adesea substantivat) Îngâmfat, încrezut, închipuit, infatuat. – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro