Definiție și ce înseamnă depoziție

1. [DEX '09] DEPOZIȚIE, depoziții, s. f. Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute personal și care aduc lămuriri în pricina respectivă; mărturie. [Var.: depozițiune s. f.] – Din fr. déposition, lat. depositio, -onis.

2. [MDA2] depoziție sf [At: DEX / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr déposition, lat depositio, -onis] Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute prin propriile simțuri (văz, auz) și de natură să aducă lămuriri în pricina respectivă Si: mărturie.[1]

3. [DEX '98] DEPOZIȚIE, depoziții, s. f. Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute prin propriile-i simțuri (văz, auz) și de natură să aducă lămuriri în pricina respectivă; mărturie. [Var.: depozițiune s. f.] – Din fr. déposition, lat. depositio, -onis.

4. [DLRLC] DEPOZIȚIE, depoziții, s. f. Declarație făcută (mai ales ca martor) în fața instanțelor judecătorești. Nevasta lui Ion Chirilă, ascultată ca martoră, făcuse o depoziție bizară. SADOVEANU, Î. A. 192.

5. [DN] DEPOZIȚIE s.f. Declarație, mărturie în justiție (făcută mai ales în calitate de martor). [Gen. -iei, var. depozițiune s.f. / cf. fr. déposition, lat. depositio].

6. [MDN '00] DEPOZIȚIE s. f. (jur.) declarație făcută în calitate de martor; mărturie. (< fr. déposition, lat. depositio)

7. [DEX '09] DEPOZIȚIUNE s. f. v. depoziție.

8. [MDA2] depozițiune sf vz depoziție

9. [CADE] * DEPOZIȚIUNE sf. * DEPOZIȚIE. Declarațiune, mărturie dată înaintea judecății [fr.].

10. [DN] DEPOZIȚIUNE s.f. v. depoziție.

11. [Scriban] *depozițiúne f. (lat. depositio, -ónis. V. pozițiune). Depunere, dare în păstrare. Scoatere din demnitate: depozițiunea unuĭ rege. Mărturie în justiție: a lua depozițiunea unuĭ criminal. – Și -ițíe și depúnere.

12. [DOOM 3] depoziție (desp. -ți-e) s. f., art. depoziția (desp. -ți-a), g.-d. art. depoziției; pl. depoziții, art. depozițiile (desp. -ți-i-)

13. [DOOM 2] depoziție (-ți-e) s. f., art. depoziția (-ți-a), g.-d. art. depoziției; pl. depoziții, art. depozițiile (-ți-i-)

14. [MDO] depoziție

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro