Definiție și ce înseamnă defalcație

1. [MDA2] defalcație sf [At: PROT.-POP., N. D. / V: ~iune, ~fălcațiune / Pl: ~ii / E: fr défalcation] (Îdt) 1-3 Defalcare (2-4).

2. [MDA2] defalcațiune sf vz defalcație

3. [MDA2] defălcațiune sf vz defalcațiune

4. [Scriban] *defalcațiúne f. (fr. défalcation). Rar. Acțiunea de a defalca, scădere, deducere. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DEDENTIȚIE, dedentiții, s. f. (Med.) Pierdere a dinților (la bătrânețe). – Din […]
1. [DEX '09] DEDESUBT, (1) dedesubturi, s. n., (2) adv. 1. S. n. Partea cea […]
1. [DEX '09] DEDESUBTUL prep. (Urmat de un genitiv) Sub, din jos. – De4 + […]
1. [DEX '09] DEDEȚEL s. m. v. dedițel. 2. [MDA2] dedețel sn vz dedițel 3. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] dedețiu a. Se zice de cai al căror păr de departe […]
1. [DEX '09] DEDICAT, -Ă, dedicați, -te, adj. (Despre oameni) Care se consacră unei îndeletniciri. […]
1. [DN] DEDICATOR, -OARE s.m. și f. Cel căruia i se dedică ceva. [cf. it. […]
1. [DEX '09] DEDICATORIU, -IE, dedicatorii, adj. (Livr.) Care conține o dedicație. – Din fr. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro