1. [MDA2] cârstei sm vz cristei
2. [DEX '09] CÂRSTEL s. m. v. cristei.
3. [DEX '09] CRÂSTEL s. m. v. cristei.
4. [DEX '09] CRISTEI, cristei, s. m. Pasăre călătoare mai mare decât mierla, cu penajul brun-măsliniu și cu aripile roșcate, care trăiește pe câmp și în stufărișul din apropierea bălților (Crex crex). ◊ Compus: cristei-de-baltă = pasăre călătoare acvatică, cu aripi scurte, cu ciocul lung și ascuțit, cu penajul brun-măsliniu (Rallus aquaticus). [Var.: crâstel, cârstel s. m.] – Din sl. krastĕlĭ.
5. [MDA2] cârstă sf [At: I. IONESCU, M. 467 / V: ~teț sm, ~tață (pl: ~tăți) / Pl: ~te / E: bg кръстъ, srb krst] (Olt) Grămadă de snopi așezați pe câmp (în formă de cruce).
6. [MDA2] cârsteț sm vz cârstă
7. [MDA2] crastai sm vz cârstei
8. [MDA2] crâstei sm vz cârstei
9. [MDA2] crâstel sm vz cârstel
10. [MDA2] crâsteu sm vz cârstei
11. [MDA2] cresteț sm vz cârstei
12. [MDA2] cristei1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: nct] (Pes) Crâsnic.
13. [MDA2] cristei2 sm [At: LB / V: ~el / Pl: ~ / E: cf cârstei] 1 (Orn; reg) Cârstei. 2 (Îc) ~-de-baltă Pasăre migratoare acvatică, cu aripi scurte, cu cioc lung, ascuțit și cu penaj brun-măsliniu (Rallus aquaticus). 3 (Reg) Joc la priveghi nedefinit mai îndeaproape.
14. [MDA2] cristel sm vz cristei2
15. [CADE] CÎRSTAȚĂ (pl. -ațe) sf. Olten. 🚜 = CÎRSTĂ [blg. krăstecă].
16. [CADE] CÎRSTĂ (pl. -te) sf. Olten. 🚜 Grămadă de (7,9,11 sau 13) snopi puși unul peste altul cruciș; din patru cîrste se formează o claie [blg. krăstu „cruce”].
17. [CADE] ❍ CRĂSTATĂ (pl. -te) sf. Olten. (ION.) 🚜 = CÎRSTĂ.
18. [DEX '98] CRISTEI, cristei, s. m. Pasăre călătoare mai mare decât mierla, cu penajul brun-măsliniu-roșcat, care trăiește pe câmp și în stufărișul din apropierea bălților și care se recunoaște mai ales prin sunetele ei scârțâitoare (Crex crex). ◊ Compus: cristei-de-baltă = pasăre călătoare acvatică, cu aripi scurte, cu ciocul lung și ascuțit, cu penajul brun-măsliniu (Rallus aquaticus). [Var.: crâstel, cârstel s. m.] – Din sl. krastĕlĩ.
19. [DLRLC] CÎRSTEI s. m. v. cristei.
20. [DLRLC] CRISTEI, cristei, s. m. Pasăre călătoare care trăiește prin finețe și semănături și se recunoaște mai ales prin sunetele scîrțîitoare pe care le scoate (Crex pratensis). Deodată apărură lîngă stufuri bibelouri neclintite pe tablele verzi, de frunze de nufăr: găinuși și cristei de apă. SADOVEANU, O. A. II 146. Și poate vă întrebați de n-ar fi fost mai bine să fi rămas în sătucul acela... cu cîntec de cristei în diminețile cu cer cristalin. C. PETRESCU, S. 8. Melodioasa cîntare a crestoasei ciocîrlii și a fricoasei prepelițe... o precurmădin cînd încînd cristeiul cu răgușitul glas. NEGRUZZI, S. I 191. – Variante: (regional) cîrstei (TEODORESCU, P. P. 283), crîstei (SANDU-ALDEA, U. P. 192), cristel (SADOVEANU, O. I 284) s. m.
21. [DLRLC] CRISTEL s. m. v. cristei.
22. [DLRLC] CRÎSTEI s. m. v. cristei.
23. [DLRM] CRISTEI, cristei, s. m. Pasăre călătoare mai mare decît mierla, care se recunoaște mai ales prin sunetele ei scîrțîitoare (Crex pratensis). ♦ Compus: cristei-de-baltă = pasăre cu aripi scurte, cu ciocul lung și ascuțit, cu pene gălbui pe spate și cenușii pe piept (Rallus aquaticus). – Slav (v. sl. krastelĭ).
24. [Șăineanu, ed. VI] cârsteiu m. V. cristeiu.
25. [Șăineanu, ed. VI] cristeiu m. pasăre băltăreață din ordinul picioroangelor (Crex pratensis). [Slav. KRASTELĬ].
26. [Scriban] cîrstéĭ, V. cristeĭ.
27. [Scriban] cristéĭ și cristél m., pl. eĭ (vrom. crăsteĭ, d. vsl. krastelĭ). Est. O pasăre din ordinu celor cu picĭoroange, ceva maĭ mare de cît prepelița și trăitoare pin cîmpiĭ (crex pratensis). Există și o varietate de baltă. – În sud cîrsteĭ.
28. [DOOM 3] !cristei (reg.) s. m., pl. cristei, art. cristeii
29. [DOOM 2] cristei/cristel s. m., pl. cristei, art. cristeii
30. [DOOM 2] cristel v. cristei
31. [MDO] cristei
32. [IVO-III] cârsteiu, -tei.
33. [DER] cîrstă (-te), s. f. – Grămadă de snopi aranjate în formă de cruce. Sl. krŭstŭ „cruce” (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 45). Sensul din rom. coincide cu sb. krst; cf. bg. krŭst, rus. krest, cr. kèrst, toți cu sensul de „cruce.” – Der. cîrsteț (var. cîrst(e)ață), s. n. (grămadă de snopi); cîrstată, s. f. (Olt., prescură); cîrsnic (var. cîrstnic, crîs(t)nic), s. m. (sacristan; plasă pătrată de pescuit), cf. bg. krŭstnik „naș”; crîstăș (var. cîrstaș, cristeș, cristaș), s. n. (năvod); cîrstov (var. cristov, hristov), s. n. (Ziua Crucii, 14 septembrie), din sl. krŭstovŭ dinĭ „Ziua Crucii”.
34. [DER] cîrstei (-i), s. m. – Lișiță (Crex pratensis). – Var. cristei. Sl. krastelŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 83; Conev 48).
35. [DE] POIANA CRISTEI, com. în jud. Vrancea, situată în Subcarpații Vrancei, pe cursul superior al râului Râmna; 2.903 loc. (2003). Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 17, renovată în sec. 19), în satul Odobasca.
36. [DAR] cârstă, cârste, s.f. (reg.) grămadă de 7, 9, 11 sau 13 snopi; o jumătate de claie (alcătuită din 4 cârste.)
37. [DAR] cristei2, cristei, s.m. (reg.) 1. pasăre cu glasul răgușit; cârstei. 2. nume de joc (la priveghi).
38. [DAR] cristei1, cristeiuri, s.n. (reg.) unealtă de pescuit; crâsnic, cristac.
39. [DRAM 2015] cristel (de câmp), s.m. – (ornit.) Pasăre călătoare cu penaj brun-măsliniu, care trăiește pe câmp și în stufărișul din apropierea bălților (Crex crex). Semnalizată în zona Dragomirești (Maramureșul istoric). Specie aflată pe lista roșie IUCN (Timur, 2007: 30). – Cf. cârstei, crăstei (< sl. krastělǐ) (Scriban, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL