1. [DEX '09] CÂRLIONȚA, cârlionțez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cârlionți, inele. [Pr.: -li-on-] – Din cârlionț.
2. [MDA2] cârlionța vtr [At: PANN, ap. TDRG / P: ~li-on~ / Pzi: ~țez / E: cârlionț] 1-2 (D. păr, fire etc.) A (se) face cârlionți (1) Si: a (se) încreți, (pop), a (se) încârliga, a (se) încârlionța.
3. [Șăineanu, ed. VI] cârlionțà v. a bucla.
4. [CADE] CÎRLIONȚA. ÎNCÎRLIONȚA (-țez) vb. refl. și intr. A se încreți ca un cîrlionț: părul muiat în untdelemn, cîrlionțează pe grumajii soioși (DLVR.); de ce-l muia și-l trăgea, de-aia firul se ’ncîrlionța și mai tare (CAR.).
5. [CADE] ÎNCÎRLIONȚA 👉 CÎRLIONȚA.
6. [DLRLC] CÎRLIONȚA, cîrlionțez, vb. I. Tranz. A face cîrlionți sau zulufi; a încreți părul în inele. V. ondula, bucla. – Pronunțat: -li-on-. – Variantă: încîrlionța vb. I.
7. [DLRLC] ÎNCÎRLIONȚA vb. I v. cîrlionța.
8. [DLRM] CÎRLIONȚA, cîrlionțez, vb. I. Tranz. A face părul cîrlionți, inele. [Pr.: -li-on-. – Var. : încîrlionța vb. I] – Din cîrlionț.
9. [Scriban] cîrlionțéz v. tr. (d. cîrlionț). Fac în formă de cîrlionț: a cîrlionța păru, patine cîrlionțate. – Și scîrl- și încîrl-.
10. [Scriban] încîrlionțéz, V. cîrlionțez.
11. [DOOM 3] cârlionța (a ~) (desp. -li-on-) vb., ind. prez. 1 sg. cârlionțez, 3 cârlionțează; conj. prez. 1 sg. să cârlionțez, 3 să cârlionțeze
12. [DOOM 2] cârlionța (a ~) (-li-on-) vb., ind. prez. 3 cârlionțează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL