1. [DEX '09] CĂUZĂȘESC, -EASCĂ, căuzășești, adj. (Înv.) Al căuzașului, privitor la căuzaș. [Pr.: că-u-] – Căuzaș + suf. -esc.
2. [MDA2] căuzășesc, ~ească a [At: GHICA, A. 574 / P: că-u~ / Pl: ~ești / E: căuzaș + -esc] (Înv) 1-5 Specific căuzașului (2-5). 6-10 Care se referă la căuzaș (2-5). 11-15 Care provine de la căuzaș (2-5). 16-20 Care aparține căuzașului (2-5). 21-25 De căuzaș (2-5).
3. [DLRM] CĂUZĂȘESC, -EASCĂ, căuzășești, adj. (Înv.) Al căuzașului, privitor la căuzaș. – Din căuzaș + suf. -esc.
4. [DOOM 3] căuzășesc (înv.) (desp. că-u-) adj. m., f. căuzășească; pl. m. și f. căuzășești
5. [DOOM 2] căuzășesc (înv.) (că-u-) adj. m., f. căuzășească; pl. m. și f. căuzășești
6. [DAR] căuzășesc, căuzășească, căuzășești, adj. (înv.) al căuzașului (v.), privitor la căuzaș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL