1. [MDA2] căpriorit sn [At: PAMFILE, J. C. 422 / E: căpriori] (Pop) Căpriorire.
2. [CADE] CĂPRIORIT sbst. 💒 Faptul de a căpriori.
3. [DEX '09] CĂPRIORI, căprioresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A fixa căpriorii (II 1) la o construcție. [Pr.: -pri-o-] – Din căprior.
4. [MDA2] căpriori vt [At: (a. 1810-1837) IORGA, S. D. I, 318 / Pzi: ~resc / E: căprior] A pune căpriori (2) unei case.
5. [CADE] CĂPRIORI (-oresc) vb. tr. 💒 A înțepeni, a pune căpriorii pe acoperișul casei.
6. [DLRLC] CĂPRIORI, căprioresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A fixa căpriorii la o construcție. (Absol.) Potriveam gîrliciul, înfigeam două furci, puneam o grindă între ele și căprioream cu bețișoare. GALACTION, O. I 330. – Pronunțat: -pri-o-.
7. [DLRM] CĂPRIORI, căprioresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A fixa căpriorii la o construcție. – Din căprior.
8. [Scriban] căpriorésc v. tr. Pun căpriorĭ la acoperiș, sprijin pin căpriorĭ (Iov. 160).
9. [DOOM 3] căpriori (a ~) (rar) (desp. că-pri-o-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căprioresc, 3 sg. căpriorește, imperf. 1 căprioream; conj. prez. 1 sg. să căprioresc, 3 să căpriorească
10. [DOOM 2] căpriori (a ~) (rar) (că-pri-o-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căprioresc, imperf. 3 sg. căpriorea; conj. prez. 3 să căpriorească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL