1. [DEX '09] CĂPIALĂ, căpieli, s. f. (Pop.) Cenuroză. [Pr.: -pi-a-] – Căpia + suf. -eală.
2. [MDA2] căpială sf [At: N. LEON, MED. 124 / P: ~pi-a~ / Pl: ~ieli / E: căpia + -eală] 1 (Rar) Cenuroză. 2 (Fig) Țicneală.
3. [CADE] CĂPIALĂ (pl. -eli) sf. 1 🐑 🐕 Faptul de a căpia ¶ 2 Boala oilor căpiete.
4. [DEX '98] CĂPIALĂ, căpieli, s. f. (Rar) Cenuroză, căpiere, capie. [Pr.: -pi-a-] – Căpia + suf. -eală.
5. [DLRM] CĂPIALĂ, căpieli, s. f. (Rar) Căpiere. – Din căpia + suf. -eală.
6. [Scriban] căpiálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a căpia.
7. [DOOM 3] căpială (rar) (desp. -pi-a-) s. f., g.-d. art. căpielii; pl. căpieli
8. [DOOM 2] căpială (rar) (-pi-a-) s. f., g.-d. art. căpielii; pl. căpieli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL