1. [DEX '09] CĂMĂȘUIALĂ, cămășuieli, s. f. 1. Acțiunea de a cămășui; cămășuire. 2. Pojghiță, înveliș care acoperă unele materii, obiecte sau piese. ♦ Căptușeală interioară, subțire, de zidărie a unui tunel. ◊ Cămășuiala piloților = tub metalic folosit pentru confecționarea piloților2 de beton. 3. Strat de piatră sau de balast dezagregat, care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere. [Pr.: -șu-ia-] – Cămășui + suf. -eală.
2. [MDA2] cămășuială sf [At: ARH. OLT. XXI, 259 / P: ~șu-ia~ / Pl: ~ieli / E: cămășui + -eală] 1 Cămășuire. 2 Cămașă (29). 3 Cămașă (37). 4 Căptușeală interioară, subțire, de zidărie, a unui tunel. 5 (Îs) ~la piloților Tub metalic folosit pentru confecționarea piloților2 de beton. 6 Strat de piatră sau de balast dezagregat, care trebuie să fie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere.
3. [DLRLC] CĂMĂȘUIALĂ, cămășuieli, s. f. (Rar) Pojghiță, înveliș care acoperă unele materii, obiecte sau piese. V. cămașă (2). ♦ Strat de piatră dezagregată care învelește, în mod obișnuit, rocile din cariere.
4. [DLRM] CĂMĂȘUIALĂ, cămășuieli, s. f. (Rar) Pojghiță, înveliș care acoperă unele materii, obiecte sau piese. – Din cămășui (neatestat) + suf. -eală.
5. [DOOM 3] cămășuială s. f., g.-d. art. cămășuielii; pl. cămășuieli
6. [DOOM 2] cămășuială s. f., g.-d. art. cămășuielii; pl. cămășuieli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL