Definiție și ce înseamnă călărășime

1. [MDA2] călărășime sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 239/21 / Pl: ~mi / E: călăraș + -ime] 2 (Înv) Mulțime de călărași (2, 3).

2. [CADE] ‡CĂLĂRĂȘIME sf. 🎖️ col. CĂLĂRAȘ Cavalerie: au adus cîteva polcuri de cazaci... și ~a și lefecii NEC..

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂLĂREȚ, -EAȚĂ, călăreți, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. […]
1. [DEX '09] CĂLĂRIE s. f. Acțiunea de a călări; călărit. ♦ Arta de a […]
1. [DEX '09] CĂLĂRIME s. f. (Înv.) Oaste călare; cavalerie. – Călare + suf. -ime. […]
1. [MDA2] călărire sf [At: EMINESCU, O. I, 123 / E: călări] (Rar) Călărie (1). […]
1. [DEX '09] CĂLĂRIT s. n. Călărie. – V. călări. 2. [MDA2] călărit1, ~ă a […]
1. [Scriban] călărită f., pl. e. Un joc cu mingea, cînd băĭețiĭ șed călare unu […]
1. [DEX '09] CĂLĂRĂȘEAN, -Ă, călărășeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară […]
1. [DEX '09] CĂLĂRĂȘEANCĂ, călărășence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul Călărași. – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro