1. [MDA2] căcări vr [At: LB / Pzi: ~resc / E: căca] 1 A-l scăpa defecarea pe cineva. 2 A umbla cu căcării (2) Si: a se fasoli.
2. [DEX '09] CĂCARE, căcări, s. f. (Pop.) Defecare. – V. căca.
3. [MDA2] căcare sf [At: MDA ms / Pl: ~cări / E: căca] Defecare.
4. [DER] CĂCĂRI, căcăresc, vb. IV. 1. Intranz. A avea diaree. 2. Tranz. A răsfăța. (din căca)
5. [Argou] căcarea lumii expr. (vulg.) extraordinar, nemaipomenit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL