Definiție și ce înseamnă buretieră

1. [DEX '09] BURETIERĂ, buretiere, s. f. Cutiuță care conține un burete (ud). – Burete + suf. -ieră.

2. [MDA2] buretieră sf [At: DEX2 / Pl: ~re / E: burete + -ieră] Cutiuță cu un burete ud.

3. [DEXI] buretieră s.f. Cutiuță care conține un burete ud, utilizată la umezirea timbrelor înainte de a fi lipite, a bancnotelor în timpul numărării etc. • sil. -ti-e-. pl. -e. /burete + -ieră.

4. [DN] BURETIERĂ s.f. Obiect mic cu un burete în interior, care servește la umezit timbrele înainte de a fi lipite. [Pron. -ti-e-. / et. incertă].

5. [MDN '00] BURETIERĂ s. f. cutiuță cu burete care servește la umezit timbrele de lipit. (< burete + -ieră)

6. [DOOM 3] buretieră (desp. -ti-e-) s. f., g.-d. art. buretierei; pl. buretiere

7. [DOOM 2] *buretieră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. buretierei; pl. buretiere

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TĂBĂCAR, tăbăcari, s. m. Muncitor specialist în tăbăcitul pieilor; tabac2, timar, argăsitor. […]
1. [DEX '09] TĂBĂCEALĂ, tăbăceli, s. f. Tăbăcire. – Tăbăci + suf. -eală. 2. [MDA2] […]
[MDA2] tăbăcie sf [At: (a. 1824) DOC. EC. 332 / Pl: (3-4) ~ii / E: […]
1. [DEX '09] TĂBĂCIT1 s. n. Tăbăcire. – V. tăbăci. 2. [DEX '09] TĂBĂCIT2, -Ă, […]
1. [DEX '09] TĂBĂCITOR, -OARE, tăbăcitori, -oare, adj. Care are proprietatea de a tăbăci; argăsitor. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] tăbăcăreasca f. un fel de joc în cărți (obișnuit de tăbăcari): […]
1. [MDA2] tăbăcăreasă sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ese / E: tăbăcar1 + -easă] (Înv) […]
1. [DEX '09] TĂBĂCĂRESC, -EASCĂ, tăbăcărești, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro