1. [DEX '09] BĂTRÂNEȘTE adv. Ca bătrânii. – Bătrân + suf. -ește.
2. [MDA2] bătrânește av [At: LM / E: bătrân + -ește] Ca bătrânii (1).
3. [DEX '09] ÎMBĂTRÂNI, îmbătrânesc, vb. IV. Intranz. 1. A deveni bătrân. ♦ Tranz. fact. A face pe cineva să devină bătrân (provocându-i supărări, griji etc.). ♦ Tranz. fact. A face pe cineva să pară mai bătrân decât este în realitate, a-i da înfățișare bătrânicioasă. 2. (Despre materiale) A-și schimba în mod lent structura și proprietățile caracteristice (prin degradare); a se învechi. – În + bătrân.
4. [MDA2] bătrâni v vz îmbătrâni
5. [MDA2] îmbătrâni [At: PSALT, SCH. 114 / S și: (înv) înb~ / Pzi: ~nesc / E: în- + bătrân] 1 vi (D. ființe) A deveni bătrân Si: (îvp) a bătrâni. 2 vi (Fig; rar; d. obiecte) A se uza. 3 vtf A face pe cineva să devină bătrân (provocându-i supărări, griji etc.) Si: (îvp) a bătrâni. 4 vtf A face pe cineva să pară mai bătrân decât este în realitate Si: (îvp) a bătrâni. 5 vi (Pfm; îe) A ~ în vatră A rămâne fată bătrână. 6 vt (Teh) A schimba structura, proprietățile și aspectul unor materiale sau produse, pentru a le da aspectul unui lucru vechi. 7 vt (Ind) A trece lent și repetat un metal de la o temperatură ordinară la una joasă, de la o stare instabilă la una stabilă, pentru a obține un metal ale cărui calități să nu se mai schimbe.
6. [DEXI] bătrînește adv. Ca bătrînii, în felul bătrînilor. • /bătrîn + -ește.
7. [CADE] BĂTRÎNEȘTE adv. Ca bătrînii, în felul bătrînilor: mam’-mare se ridică ~ și se duce în coridor (CAR.) .
8. [CADE] †BĂTRÎNI... = ÎMBĂTRÎNI.
9. [CADE] ÎMBĂTRÎNI (-înesc) I. vb. tr. A face bătrîn: gîndurile îl îmbătrînesc pe om (SLV.); suge, suge, că doar nu te-a îmbătrînit calea bisericii (DLVR.); (P): femeia a îmbătrînit pe dracul. II. vb. intr. A deveni bătrîn: lupul cînd îmbătrînește, toate javrelui îl latră (PANN); (P): pomul, dacă îmbătrînește, pune-i paie și-l pîrlește, la bătrînețe, omul nu mai e bun de nimic; (P): cine schimbă stăpînii, slugă îmbătrînește.
10. [DLRLC] BĂTRÎNEȘTE adv. Ca bătrînii, în felul bătrînilor. Masinca nu se codi să-i scrie patru pagini pline, bătrînește, rugîndu-l... să aibă milă de fratele lor năpăstuit. BASSARABESCU, V. 15. Mam’mare se ridică bătrînește și se duce în coridor. CARAGIALE, O. II 162.
11. [DLRLC] BĂTRÎNI vb. IV v. îmbătrîni.
12. [DLRLC] ÎMBĂTRÎNI, îmbătrînesc, vb. IV. Intranz. 1. A deveni bătrîn. Noi trăim cu părerea că numai omul îmbătrînește, să scutură și cade. DELAVRANCEA, A. 35. Însoară-te pînă a nu îmbătrîni. NEGRUZZI, S. I 251. Îmbătrînești fără vreme. ȘEZ. I 221. ♦ Tranz. A face pe cineva să devină bătrîn (prin supărări, griji, necazuri etc.). Vremea... ne îmbătrînește și ne duce la moarte. IBRĂILEANU, A. 187. De ce m-ai îmbătrînit? TEODORESCU, P. P. 277. 2. (Despre materiale) A-și schimba în mod lent proprietățile caracteristice, în condiții normale de serviciu sau de depozitare. – Variantă: bătrîni vb. IV.
13. [DLRM] BĂTRÎNEȘTE adv. Ca bătrînii. – Din bătrîn + suf. -ește.
14. [Șăineanu, ed. VI] îmbătrânì a. a (se) face bătrân.
15. [Scriban] 2) bătrînésc V. îmbătrînesc.
16. [Scriban] bătrînéște adv. Ca bătrîniĭ: acest copil vorbește bătrînește.
17. [Scriban] îmbătrînésc v. intr. Ajung bătrîn: a îmbătrîni de suferințe. V. tr. Fac bătrîn: l-aŭ îmbătrînit suferințele. – Vechĭ, azĭ Trans. P. P. bătrînesc.
18. [DOOM 3] bătrânește (desp. bă-trâ-) adv.
19. [DOOM 2] bătrânește (bă-trâ-) adv.
20. [DOOM 3] îmbătrâni (a ~) (desp. -bă-trâ-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbătrânesc, 3 sg. îmbătrânește, imperf. 1 îmbătrâneam; conj. prez. 1 sg. să îmbătrânesc, 3 să îmbătrânească
21. [DOOM 2] îmbătrâni (a ~) (-bă-trâ-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbătrânesc, imperf. 3 sg. îmbătrânea; conj. prez. 3 să îmbătrânească
22. [Argou] a îmbătrâni la vatră expr. (pop.) a rămîne fată bătrînă / nemăritată.
23. [DRAM 2015] bătrâni, bătrânesc, vb. intranz. – (rar) A îmbătrâni; a deveni bătrân, înaintat în vârstă: „Frunza gălbine de vânt, / Omu bătrâne de gând” (Papahagi, 1925: 172). – Var. a lui îmbătrâni (MDA); din bătrân (< lat. betranus = veteranus „vechi, de demult”).
24. [DRAM] bătrâni, -esc, vb. intranz. – (rar.) A îmbătrâni; a deveni bătrân, înaintat în vârstă: „Frunza gălbine de vânt, / Omu bătrâne de gând” (Papahagi 1925: 172). – Din bătrân (< lat. veteranus).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL