Definiție și ce înseamnă bărbăcuț

1. [DEX '09] BERBECUȚ, berbecuți, s. m. Diminutiv al lui berbec (I 1); berbecel. [Var.: bărbăcuț s. m.] – Berbec + suf. -uț.

2. [MDA2] berbecuț, ~ă smf [At: ECONOMIA 90/19 / V: bărbăc~ / Pl: ~i, ~e / E: berbec + -uț] 1-2 (Șhp) Berbec (1) (mic) Si: berbecel (1-2). 3 Miel de un an. 4 (Orn; Mol; Buc) Becațină. 5 (Orn; rar) Berbecel (4) mare. 6 (Bot) Papură (Typha angustifolia).

3. [DEXI] berbecuț, -ă s.m., s.f. 1 Dim. al lui berbec; berbecel. 2 Miel de un an. 3 (ornit.) Becațină (Scolopax gallinula). 4 (bot.) Papură (Typha angustifolia). • pl. -i, -e. și (reg.) bărbăcuț s.m. /berbec + -uț.

4. [CADE] BERBECUȚ sm. 1 🐒 dim. BERBECE 1 ¶ 2 🐦 = LUPUL-VRĂBIILOR ¶ 3 Mold. Bucov. 🐦 BECAȚINĂ.

5. [DLRLC] BERBECUȚ, berbecuți, s. m. Diminutiv al lui berbec. Un om voinic, cu mustața scurtă, groasă, ca un corneci (= corn) de berbecuț, drept ca un brad. AGÎRBICEANU, S. P. 66. – Variantă: (Mold.) bărbăcuț (SADOVEANU, N. F. 6) s. m.

6. [DLRM] BERBECUȚ, berbecuți, s. m. 1. Diminutiv al lui berbec. 2. Becațină. [Var.: bărbăcuț s. m.]

7. [Șăineanu, ed. VI] berbecuț m. 1. berbece mic; 2. Mold. numele popular al becaținei (care nu cântă, ci sbiară ca berbecele).

8. [Scriban] berbecúț m. Berbec mic. Est. Becațină.

9. [DEX '09] BĂRBĂCUȚ s. m. v. berbecuț.

10. [MDA2] bărbăcuț sm vz berbecuț

11. [DEXI] bărbăcuț s.m. v. berbecuț.

12. [DOOM 3] berbecuț s. m., pl. berbecuți

13. [DOOM 2] berbecuț s. m., pl. berbecuți

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro