1. [DEX '09] BĂDĂRANCĂ, bădărance, s. f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. – Bădăran + suf. -că.
2. [MDA2] bădărancă sf [At: DA ms / Pl: ~ce / E: bădăran + -că] 1 Femeie nepoliticoasă. 2 Femeie fără educație, cu obiceiuri grosolane. 3 Femeie dintr-o clasă socială inferioară.
3. [DEXI] bădăráncă s.f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă, mojică. • pl. -ce. /bădăran + -că.
4. [DLRM] BĂDĂRANCĂ, bădărance, s. f. Bădărană. – Din bădăran + suf. -că.
5. [CADE] BĂDĂRAN sm., BĂDĂRANCĂ (pl. -ance) sf. Mojic, țăran grosolan, necioplit și îngîmfat: el glumi... asupra bădăranilor boieriți (ODOB.).
6. [DLRLC] BĂDARANCĂ, bădărance, s. f. Femeie cu apucături grosolane; mitocancă. Femeia sa, tip de bădărancă parvenită, părea că s-a născut în lume ca să formeze anume o asemenea pereche. BOLINTINEANU, O. 417.
7. [Scriban] bădărán, -că s. (din bădărăŭ, nume de familie în Moldova, d. ung. badaró, om care vorbește încurcat, d. badarni, badarogni, a hondrăni. P. înț., cp. cu balamut și mocan; p. suf., cu Jidan, măgădan. V. modoran și hondron). Munt. Mitocan, mojic, om necĭoplit.
8. [DOOM 3] bădărancă (rar) s. f., g.-d. art. bădărancei; pl. bădărance
9. [DOOM 2] bădărancă (reg.) s. f., g.-d. art. bădărancei; pl. bădărance
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL