1. [DEX '09] AZOTIC, -Ă, azotici, -ce, adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, coroziv, oxidant puternic; acid nitric, (pop.) apă-tare. – Din fr. azotique.
2. [MDA2] azotic, ~ă a [At: PONI, CH. 111 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr azotique] 1 (Îs) Acid - Acid oxigenat al azotului, sub formă de lichid incolor, corosiv, oxidant puternic Si: acid nitric, apă tare. 2 (Îs) Anhidridă ~ă Anhidridă formată prin oxidarea azotului.
3. [CADE] *AZOTIC adj. 🔬 Acid ~, acid lichid, caustic, obținut prin tratarea azotatului de potasiu prin acidul sulfuric; numit și „acid nitric” sau „apă tare” [fr.].
4. [DEX '98] AZOTIC adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, oxidant puternic; acid nitric, apă-tare. – Din fr. azotique.
5. [DLRLC] AZOTIC, -Ă, azotici, -e, adj. (Mai ales în expr.) Acid azotic = acid compus din azot, oxigen și hidrogen, care descompune toate metalele obișnuite și are numeroase aplicări în industrie; (popular) apă-tare.
6. [DLRM] AZOTIC, azotici, adj. m. (În expr.) Acid azotic = acid incolor care descompune toate metalele obișnuite și are numeroase aplicări în industrie; (pop.) apă-tare. – Fr. azotique.
7. [DN] AZOTIC adj.m. Acid azotic = acid în a cărui compoziție intră azot, oxigen și hidrogen; (pop.) apă-tare. [< fr. azotique].
8. [MDN '00] AZOTIC adj. acid ~ = acid oxidant al azotului; lichid incolor, corosiv și oxidant puternic; acid nitric, apă tare. (< fr. azotique)
9. [Șăineanu, ed. VI] azotic a. acid azotic, numit și acid nitric sau apă tare, servă a grava pe aramă, oțel și sticlă.
10. [Scriban] *azótic, -ă adj. (d. azot). Chim. De azot. Acid azotic saŭ nitric, apă tare, chezap, un lichid incolor care ferbe la 86° și se solidifică la -40°. Distruge materiile organice. Se întrebuințează la prepararea explozivelor și colorilor și la gravarea pe metal și sticlă. Descoperit de Geabar-al-Kufi în sec. 8 (Az O2 O H).
11. [CADE] *NITRIC adj. 🔬 – AZOTIC [fr.].
12. [DOOM 3] azotic adj. m., pl. azotici; f. azotică, pl. azotice
13. [DOOM 2] azotic adj. m., pl. azotici; f. azotică, pl. azotice
14. [DE] AZÓTIC (< fr. {i}) Adj. Acid ~ = acid anorganic, oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, puternic agent oxidant; acid nitric; (pop.) apă-tare. La concentrația de 98 la sută aprinde lemnul, hîrtia; distruge țesuturile; se întrebuințează la fabricarea îngrășămintelor, a explozibililor, a fibrelor artificiale, a acidului sulfuric, a coloranților etc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL