Definiție și ce înseamnă aventurare

1. [MDA2] aventurare sf [At: DA ms / Pl: ~rări / E: aventura] 1 Luare a unei decizii îndrăznețe Si: (rar) aventurat1 (1). 2 Întreprindere a unei acțiuni riscante Si: (rar) aventurat1 (2). 3 Avântare inconștientă într-o aventură (1), fără a se gândi la consecințe Si: (rar) aventurat1 (3). 4 Acționare la voia întâmplării Si: (rar) aventurat1 (4). 5 Expunere la unele pericole Si: (rar) aventurat1 (5).

2. [DEX '09] AVENTURA, aventurez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune riscantă, primejdioasă; a se expune riscului. – Din fr. aventurer.

3. [MDA2] avântura vr vz aventura

4. [MDA2] aventura vr [At: N. XENOPOL, ap. TDRG / V: avân~ / Pzi: ~rez / E: fr s’aventurer] 1 A lua o decizie îndrăzneață. 2 A întreprinde o acțiune riscantă. 3 A se arunca orbește într-o aventură (1), fără a se gândi la consecințe. 4 A acționa la voia întâmplării. 5 A se expune unor pericole.

5. [CADE] *AVENTURA (-urez) vb. refl. 1 A lua o hotărîre îndrăzneață, a întreprinde ceva fără a se gîndi la urmări ¶ 2 A merge în voia întîmplării ¶ 3 A se expune [fr.].

6. [DEX '98] AVENTURA, aventurez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune riscantă, primejdioasă. – Din fr. aventurer.

7. [DLRLC] AVENTURA, aventurez, vb. I. Refl. A lua o hotărîre îndrăzneață, a întreprinde ceva fără a ține seamă de riscuri.

8. [DLRM] AVENTURA, aventurez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune îndrăzneață (fără a ține seamă de riscuri). – După fr. aventurer.

9. [DN] AVENTURA vb. I. refl. A se expune unor riscuri mari (într-o acțiune, într-o situație etc.), a se hazarda; a risca. [< fr. aventurer, it. avventurare].

10. [MDN '00] AVENTURA vb. refl. a se expune unor riscuri mari, a se hazarda, a risca. (< fr. s’aventurer)

11. [Șăineanu, ed. VI] aventurà v. a se expune primejdiei, a-și risca viața.

12. [Scriban] *aventuréz v. tr. (fr. aventurer). Risc, expun: a aventura o sumă. V. refl. Mă expun pericululuĭ: nu te aventura cu barca pe furtuna asta.

13. [DOOM 3] aventura (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aventurez, 3 se aventurează; conj. prez. 1 sg. să mă aventurez, 3 să se aventureze; imper. 2 sg. afirm. aventurează-te; ger. aventurându-mă

14. [DOOM 2] !aventura (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se aventurează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro