Definiție și ce înseamnă autoutilitar

1. [DEX '09] AUTOUTILITARĂ, autoutilitare, s. f. Autovehicul pentru transportul unor cantități mici de mărfuri. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto2- + utilitar.

2. [MDA2] autoutilitară sf vz autoutilitar

3. [DEX '98] AUTOUTILITARĂ, autoutilitare, s. f. Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto2 + utilitar.

4. [DN] AUTOUTILITARĂ s.f. v. autoutilitar.

5. [MDN '00] AUTOUTILITARĂ s. f. autovehicul pentru nevoile întreprinderilor și unităților comerciale. (după it. autoutilitaria)

6. [DCR2] autoutilitară s. f. Autovehicul, de obicei de capacitate mică, folosit pe trasee scurte pentru necesitățile întreprinderilor etc. ◊ „[...] a văzut în fața hotelului autoutilitara 21-PH-3097 [...], al cărei șofer își lua micul dejun la restaurant.” R.l. 18 VII 79 p. 2. ◊ „[...] s-au asimilat și fabricat primele autoutilitare destinate unităților de gospodărie comunală din orașele și municipiile țării.” R.l. 27 X 84 p. 5 (din auto2- + utilitar; cf. it. autoutilitaria; DEX, DN3)

7. [MDA2] autoutilitar sn [At: DN3 / P: a-u-to-u- / V: -ă sf / Pl: ~e / E: auto2- + utilitar] Autovehicul pentru transporturi curente.

8. [DN] AUTOUTILITAR s.n. Autovehicul mic folosit pentru nevoile întreprinderilor și unităților comerciale. [Var. autoutilitară s.f. [Et. incertă].

9. [DOOM 3] autoutilitară (desp. a-u-) s. f., g.-d. art. autoutilitarei; pl. autoutilitare

10. [DOOM 2] autoutilitară (a-u-) s. f., g.-d. art. autoutilitarei; pl. autoutilitare

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro