1. [DEX '09] AMBIȚIONA, ambiționez, vb. I. Refl. A avea ambiție. ♦ Tranz. A stimula ambiția cuiva. ♦ Refl. A se încăpățâna. ♦ (Înv.) A râvni. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. ambitionner.
2. [MDA2] ambiționa [At: (a. 1774) URICARIUL I, 178/22 / Pzi: ~nez / E: fr ambitionner] 1 vr A avea ambiție. 2 vt A stimula ambiția cuiva. 3 vr A se încăpățâna. 4 vr (Înv) A râvni.
3. [CADE] *AMBIȚIONA (-ionez) l. vb. tr. A căuta ceva, a umbla după ceva, a năzui la ceva cu mare rîvnă, îndemnat fiind de ambițiune: boierii, pe cari bogăția îi sumețise, începură a ~ domnia (NEGR.). II. vb. refl. A se încăpățîna din rîvna de a-și ajunge scopul, din ambițiune: s’a ambiționat să întreacă cu orice preț pe colegii săi [fr.].
4. [DLRLC] AMBIȚIONA, ambiționez, vb. I. Tranz. (Complementul indică o persoană) A deștepta în cineva ambiția, dorința sau rîvna de a se ridica, de a se distinge. Cuvintele tale l-au ambiționat. ♦ Refl. (Familiar) A se încăpățîna din ambiție. ♦ Tranz. (învechit) A rîvni. Boierii... începură a ambiționa domnia. NEGRUZZI, S. I 273. -Pronunțat: -ți-o-.
5. [DLRM] AMBIȚIONA, ambiționez, vb. I. Tranz. A deștepta în cineva ambiția. ♦ Refl. A se strădui să realizeze un plan, să întreacă pe cineva, să obțină succese, glorie etc. ♦ Refl. A se încăpățîna. ♦ (Înv.) A rîvni. Boierii... începură a ambiționa domnia (NEGRUZZI). [Pr.: -ți-o-] – Fr. ambitionner.
6. [DN] AMBIȚIONA vb. I tr. A trezi (în cineva) ambiția, dorința de a face ceva; a pune la ambiție. ♦ refl. A dori, a căuta ceva cu multă rîvnă. ♦ refl. A fi stăpînit de ambiție, a face sforțări (desperate) pentru a obține ceva. ♦ refl. A se încăpățîna. [Pron. -ți-o-. / < fr. ambitionner].
7. [MDN '00] AMBIȚIONA vb. I. tr. a trezi ambiția, dorința de a face ceva. II. refl. a fi stăpânit de ambiție; a se încăpățâna. (< fr. ambitionner)
8. [Șăineanu, ed. VI] ambiționà v. a dori sau a căuta cu ardoare, a umbla după, a solicita.
9. [Scriban] *ambiționéz v. tr. (fr. ambitioner). Umblu cu ardoare după ceva, solicit, caut (glorie, avere): a ambiționa domnia. V. refl. Mă încăpățînez în ambițiune: s’a ambiționat să învingă.
10. [DOOM 3] ambiționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. ambiționez, 3 ambiționează; conj. prez. 1 sg. să ambiționez, 3 să ambiționeze
11. [DOOM 2] ambiționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 ambiționează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL