1. [DEX '09] HALUCINAȚIE, halucinații, s. f. Tulburare psihică constând în perceperea unui obiect sau a unui fenomen fără ca acesta să existe în realitate. ♦ Produs al acestei stări; nălucire, vedenie. – Din fr. hallucination, lat. hallucinatio.
2. [MDA2] halucinație sf [At: GHEREA, ST. CR. I, 332 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr hallucination, it hallucinazione, rs галлюцинациа] 1 Stare psihică anormală, în care o persoană are iluzia percepției unor lucruri inexistente. 2 (Ccr) Vedenie. 3 (Ccr) Iluzie.
3. [DLRLC] HALUCINAȚIE, halucinații, s. f. Stare psihică anormală (de obicei în cazuri de boală cu febră mare) sub stăpînirea căreia cineva are convingerea că vede lucruri sau aude zgomote care de fapt nu există; produs al acestei stări; vedenie, nălucire. Alcoolul produce halucinații ale vederii: bolnavului i se pare că vede dușmani care-l amenință. MARINESCU, P. A. 124. Nici în vastele lui halucinații de evadare nu avusese Ladima o priveliște atît de largă. CAMIL PETRESCU, N. 63. Cu somnul luptă ochii mei nesiguri: Sînt în Stambul ori am halucinații? ANGHEL-IOSIF, C. M. II 14.
4. [DN] HALUCINAȚIE s.f. Stare psihică anormală sub imperiul căreia cineva crede că percepe lucruri sau situații care de fapt nu există; vedenie. [Gen. -iei, var. halucinațiune s.f. / cf. fr. hallucination, lat. hallucinatio].
5. [MDN '00] HALUCINAȚIE s. f. stare psihică anormală, sub imperiul căreia cineva percepe lucruri sau situații inexistente. ◊ produs al acestei stări; nălucire, vedenie. (< fr. hallucination, lat. hallucinatio)
6. [MDA2] halucinațiune sf vz halucinație
7. [CADE] *ALUCINAȚIUNE, *ALUCINAȚIE sf. 1 Faptul de a alucina ¶ 2 Rătăcire cu mintea, aiurare: sgomotul vîntului de afară îl enervează și-i dă alucinații (VLAH.) [fr. hallucination].
8. [DN] HALUCINAȚIUNE s.f. v. halucinație.
9. [Șăineanu, ed. VI] alucinați(un)e f. iluziunea cuiva care crede că vede sau aude lucruri ce nu există.
10. [Scriban] *alucinațiúne f. (lat. hallucinátio, -ónis). Aĭurare. – Și -áție. Și hal-.
11. [DOOM 3] halucinație (desp. -ți-e) s. f., art. halucinația (desp. -ți-a), g.-d. art. halucinației; pl. halucinații, art. halucinațiile (desp. -ți-i-)
12. [DOOM 2] halucinație (-ți-e) s. f., art. halucinația (-ți-a), g.-d. art. halucinației; pl. halucinații, art. halucinațiile (-ți-i-)
13. [MDO] halucinație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL