Definiție "Întâmplător"

Termenul „întâmplător” se referă la ceva care se întâmplă din întâmplare, fără a fi planificat sau anticipat. Este folosit pentru a descrie evenimente sau situații care au loc fără o cauză evidentă sau fără a fi prevăzute.

Definiție:

  • Întâmplător (adjectiv) – care apare fără a fi intenționat sau planificat; care se întâmplă din hazard, la întâmplare, fără o cauză evidentă.

Exemple de folosință:

  1. În contextul întâlnirilor neprevăzute:
    • „Ne-am întâlnit întâmplător într-un restaurant din alt oraș, fără să știm că amândoi eram acolo în același timp.”
    • „Am descoperit întâmplător un magazin mic, ascuns pe o stradă laterală, care avea exact ce căutam.”
  2. În contextul evenimentelor neplanificate:
    • „A fost întâmplător ca ploaia să înceapă exact în timpul evenimentului în aer liber, dar am reușit să ne adaptăm situației.”
    • „Decizia de a merge la acea conferință a fost întâmplătoare, dar s-a dovedit a fi extrem de valoroasă pentru cariera mea.”
  3. În contextul întâlnirilor casuale:
    • „Am ajuns întâmplător la aceeași petrecere cu vechiul meu coleg de școală, ceea ce a fost o surpriză plăcută.”
    • „Am ales întâmplător acea carte de pe raft și am descoperit o lectură fascinantă.”
  4. În contextul descoperirilor accidentale:
    • „Cercetătorul a făcut o descoperire întâmplătoare într-un experiment, care a condus la o nouă teorie științifică.”
    • „În timpul curățeniei, am găsit întâmplător o cutie cu amintiri vechi, pe care o credeam pierdută.”
  5. În contextul alegerilor sau deciziilor spontane:
    • „Decizia de a schimba traseul de întoarcere acasă a fost întâmplătoare, dar am descoperit un loc minunat pe drum.”
    • „Am decis întâmplător să încep un nou hobby și m-am îndrăgostit de el imediat.”

În toate aceste exemple, „întâmplător” indică faptul că ceva a avut loc fără planificare sau intenție prealabilă, fiind rezultatul hazardului sau al circumstanțelor neprevăzute.

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2024 © Explicativ.ro