Termenul „ezoterism” se referă la un set de învățături, cunoștințe sau practici care sunt destinate unui cerc restrâns de inițiați și care nu sunt accesibile sau înțelese de publicul larg. Ezoterismul implică adesea aspecte spirituale, mistice sau oculte și este asociat cu doctrine sau tradiții care necesită o anumită inițiere sau nivel de cunoaștere pentru a fi înțelese pe deplin.

Exemple de folosință:

1. Religie și spiritualitate: „Ezoterismul tradițiilor antice includea ritualuri și simboluri care erau înțelese doar de inițiați.”
2. Cultură: „Cartea explorează ezoterismul diferitelor culturi, dezvăluind secretele ascunse ale practicilor oculte.”
3. Istorie: „Alchimia medievală este adesea considerată o formă de ezoterism, combinând știința cu misticismul.”
4. Filozofie: „Ezoterismul gnosticismului implică o cunoaștere profundă și secretă a divinității, rezervată doar celor aleși.”
5. Literatură: „Autorul utilizează elemente de ezoterism în romanul său pentru a crea o atmosferă misterioasă și enigmatică.”

Aceste exemple arată cum termenul „ezoterism” este folosit pentru a descrie practici și cunoștințe care sunt destinate unui cerc restrâns de oameni, având adesea o conotație de mister, spiritualitate și cunoaștere ascunsă.