Lapidariumul este o colectie publica sau particulara de obiecte de sculptura sau de adornare realizate in piatra. Originar din epoca romana antica, acest termen cuprinde tot ceea ce poate fi asociat unui muzeu sau unui parc public in care se gaseste sculptura lapidara.

De obicei, lapidariile sunt marcate de elemente antice si precolumbine, de exemplu statuete, basoreliefuri, inscriptii si monumente. Acestea se gasesc adesea in muzee, parcuri, catedrale sau orase antice si sunt adesea insotite de o interdictie de a le dezasambla si/sau de a le atinge.

Lapidariile sunt folosite de arheologi sau antropologi in intelegera lor a istoriei. Istoricii le-au folosit pentru a investiga o data specifica, cultura, societate, rituri religioase si persoana in care a fost realizata sculptura. Lapidariile sunt, de asemenea, folosite ca elemente artistice, in special ca o modalitate de a aduce frumusete exterioara curtilor, gradinilor sau altor spatii.

Exemple de utilizare a lapidariilor includ marcarea teritoriilor stradale sau parcurilor publice, indicarea sau marcarea anumitor elemente din cadrul constuctiilor, cum ar fi cazemata sau turnuri, reprezentarea istorica a anumitor evenimente sau a personajelor, cat si pentru definirea unor spatiilor exterioare in colturile curtilor.