"Cochetărie" este un substantiv din limba română care se referă la comportamentul sau la atitudinea unei persoane care încearcă să atragă atenția sau să seducă, de obicei prin intermediul gesturilor, hainelor, limbajului sau aparenței sale, într-un mod jucaus sau fermecător. Este asociat adesea cu o atitudine jucăușă și cu o dorință de a fi admirat sau de a se bucura de atenție.
Exemple de folosință:
- "Ea a adoptat o cochetărie subtilă în prezența lui, jucând cu părul și râzând la glumele lui." - Aici, "cochetăria" descrie comportamentul jucăuș și atrăgător al femeii în prezența bărbatului.
- "Îmbrăcămintea ei și machiajul au o notă de cochetărie, evidențiindu-și personalitatea vibrantă." - Termenul "cochetărie" se referă la modul în care îmbrăcămintea și aspectul ei contribuie la aparența sa fermecătoare.
- "Nu te lăsa păcălit de cochetăria lui aparentă; el poate fi foarte serios și concentrat atunci când vine vorba de muncă." - Aici, se sugerează că aparenta cochetărie a persoanei poate să nu reflecte întotdeauna personalitatea sa reală.
- "Coquetăria ei a adus un plus de energie și prospețime la petrecere." - În acest exemplu, "cochetăria" se referă la atitudinea jucausă și animată a femeii care a adus un sentiment plăcut la petrecere.
"Cochetăria" este un concept care se referă la modul în care o persoană își manifestă atracția sau farmecul, de obicei într-un mod jucăuș sau seducător. Aceasta poate include gesturi, limbaj nonverbal, aparență sau comportament, și este adesea utilizată pentru a stârni interesul sau admirația celor din jur.