Unul dintre primii cercetatori care au studiat proprietatile PETG a fost chimistul german W.H. Carothers, care a fost responsabil pentru descoperirea poliesterilor sintetici in anii '20. In timpul cercetarilor sale, el a creat un copolimer tereftalat de etilena si glicol, care a fost dezvoltat mai tarziu de compania DuPont si a fost numit Dacron. Acesta este considerat prototipul celor mai moderne materiale PETG.
In anul 1941, un cercetator din cadrul Companiei Imperial Chemical Industries (ICI) din Marea Britanie, numit Whinfield and Dickson, a reinventat PET-ul, si a dezvoltat un nou tip de poliester, numit Polyethylene terephalate, sau PET. Acesta avea o rezistenta buna si era mai usor de produs decat Dacron, fiind utilizat pentru fabricarea sticlei PET.
Alte cercetari si dezvoltari au avut loc de-a lungul anilor, iar in 1960, Holt, Shaw si Whinfield de la ICI au descoperit o noua metoda de descompunere a PET in molecule mai mici, care a condus la aparitia PETG. In anii '80, aceasta tehnologie a fost perfectionata de catre firma Eastman Kodak, care a lansat pe piata o gama larga de materiale PETG sub denumirea comerciala Lithoren.
Astfel, putem concluziona ca Lithoren a fost descoperit si dezvoltat de mai multi cercetatori si companii de-a lungul anilor, iar acest material sintetic este rezultatul unor mari progrese stiintifice si tehnologice. Astazi, PETG sau Lithoren este un material des utilizat in industria de ambalaje, imprimante 3D, design interior si multe alte domenii, devenind un element important in viata noastra moderna.
