Definitii

1. [DEX '09] DESCUAMARE, descuamări, s. f. Faptul de a se descuama; fenomen patologic de […]
1. [DEX '09] DESCUAMAT, -Ă, descuamați, -te, adj. (Despre piele) Care s-a cojit în urma […]
1. [DEX '09] DESCUAMAȚIE, descuamații, s. f. (Rar) Descuamare. ♦ Scuamă. – Din fr. desquamation. […]
1. [DEX '09] DESCUAMAȚIE, descuamații, s. f. (Rar) Descuamare. ♦ Scuamă. – Din fr. desquamation. […]
1. [DEX '09] DESCUIA, descui, vb. I. Tranz. A deschide cu cheia. [Pr. -cu-ia] – […]
1. [DEX '09] DESCUIAT, -Ă, descuiați, -te, adj. (Despre uși, încăperi etc.) Care nu (mai) […]
1. [MDA2] descuiere sf [At: DDRF / V: ~iare[1] / Pl: ~ri / E: descuia] […]
1. [Șăineanu, ed. VI] descuietoare f. cheie de lemn de descuiat. 2. [MDA2] descuietor, ~oare […]
1. [MDA2] descuietor, ~oare [At: LB / Pl: ~i, ~oare / E: descuia + (-ă)tor] […]
1. [DEX '09] DESCULȚ, -Ă, desculți, -e, adj. Cu picioarele goale; descălțat. ♦ Fig. (Substantivat) […]
1. [DEX '09] DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – […]
1. [MDA2] desculțare sf [At: DA ms / Pl: ~țări / E: desculța] (Reg) Descălțare. […]
1. [DEX '09] DESCULȚAT, -Ă, desculțați, -te, adj. (Reg.) Descălțat, desculț. – V. desculța. 2. […]
1. [DEX '09] DESCUMPĂNI, descumpănesc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva să-și piardă echilibrul […]
1. [DEX '09] DESCUMPĂNIRE, descumpăniri, s. f. Faptul de a descumpăni; dezorientare, dezechilibrare. – V. […]
1. [DEX '09] DESCUMPĂNIT, -Ă, descumpăniți, -te, adj. Care și-a pierdut, și-a zdruncinat echilibrul sufletesc; […]
1. [CADE] † DESCUMPĂRA = RĂSCUMPĂRA. 2. [DLRLV] DESCUMPĂRA vb. (Ban., Trans. SV) A răscumpăra. […]
1. [DEX '09] DESCURAJANT, -Ă, descurajanți, -te, adj. Descurajator. – Descuraja + suf. -ant. 2. […]
1. [DEX '09] DESCURAJARE, descurajări, s. f. Faptul de a (se) descuraja; p. ext. starea […]
1. [DEX '09] DESCURAJATOR, -OARE, descurajatori, -oare, adj. Care te face să-ți pierzi curajul; demoralizant, […]
1 … 4.520 4.521 4.522 … 6.576
Copyright 2026 © Explicativ.ro