Definiție și ce înseamnă autocunoaște

1. [DEX '09] AUTOCUNOAȘTE, autocunosc, vb. III. Refl. A-și cunoaște propria persoană. [Pr.: a-u-] – Auto1- + cunoaște.

2. [MDA2] autocunoaște vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: autocunosc / E: auto1- + cunoaște] A se cunoaște pe sine însuși.

3. [DEX '98] AUTOCUNOAȘTE, autocunosc, vb. III. Refl. A se cunoaște prin autoobservare. [Pr.: a-u-] – Auto1- + cunoaște.

4. [DN] AUTOCUNOAȘTE vb. III. refl. A-și cunoaște propria persoană. [< auto1- + cunoaște].

5. [MDN '00] AUTOCUNOAȘTE vb. refl. a-și cunoaște propriul eu, propriile aspirații. (< auto1- + cunoaște)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro