Definiție și ce înseamnă antracit

1. [DEX '09] ANTRACIT s. n. Cărbune de pământ de calitate superioară, bogat în carbon, sărac în substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, bun combustibil. – Din fr. anthracite.

2. [MDA2] antracit sn [At: PONI, CH. 127 / V: (după fr) anthra- / Pl: ~uri / E: fr anthracite] (Mnr) Cărbune huilic superior.

3. [CADE] *ANTRACIT sm. 💎 Cărbune de pămînt, foarte tare, care arde greu, dar produce multă căldură [fr.].

4. [DEX '98] ANTRACIT, antracite, s. n. Cărbune de pământ de calitate superioară, având în compoziția sa mult carbon, puține substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, fiind un prețios combustibil. – Din fr. anthracite.

5. [DLRLC] ANTRACIT s. n. Cărbune de pămînt de calitate superioară, foarte dens, de culoare neagră strălucitoare, considerat ca cel mai bun combustibil dintre cărbunii de pămînt.

6. [DLRM] ANTRACIT s. n. Cărbune de pămînt de calitate superioară, negru, lucios și foarte dens. – Fr. anthracite.

7. [DN] ANTRACIT s.n. Cărbune de pămînt superior, foarte bogat în carbon. [< fr. anthracite, cf. gr. anthrax – cărbune].

8. [MDN '00] ANTRACIT s. n. cărbune natural superior, negru-sticlos, cu un procent mare de carbon. (< fr. anthracite)

9. [Șăineanu, ed. VI] antracit n. cărbune de pământ, mai vârtos ca huila și care arde foarte cu greu, dar dă o căldură mare fără flacări și fără fum.

10. [Scriban] *antracít n. (vgr. anthrakites, care seamănă a cărbune). Min. Un fel de cărbune de pămînt, maĭ uscat de cît cel obișnuit și care arde greŭ, dar dă căldură mare fără flacără și fără fum.

11. [MDA2] anthracit sn vz antracit

12. [DOOM 3] antracit s. n.

13. [DOOM 2] antracit s. n.

14. [DMLR] antracit s. m., pl. antraciți

15. [Petro-Sedim] antracit, (engl.= antracite) çărbune sup.,de culoare neagră, luciu semimetalic și spărtură concoidală, caracterizat printr-un conținut ridicat de carbon (92-98%) și putere calorică mare (8 200-9 000 calorii). În România, se găsește la Schela-Gorj.. V. și huilă, cărbune brun, lignit, turbă.

16. [DE] ANTRACÍT (< fr. {i}; {s} gr. anthrax „cărbune”) s. n. Varietate de cărbune natural, foarte bogat în carbon (89,5-96,5 la sută), sărac în apă și materii volatile, având o putere calorică de c. 7.800-8,350 kcal/kg. Arde cu flacără scăzută, fără fum, formează cocs pulverulent și este un combustibil prețios.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sălbătăcesc, ~ească a vz sălbăticesc 2. [DLRLC] SĂLBĂTĂCESC, -EASCĂ adj. v. sălbăticesc. 3. […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICI, sălbăticesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A deveni sălbatic. 2. […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICIE, sălbăticii, s. f. 1. Stare în care se află animalele sălbatice; […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICIME, (2) sălbăticimi, s. f. 1. Mulțime de animale sălbatice, totalitatea animalelor […]
1. [MDA2] sălbătăcire sf vz sălbăticire 2. [DEX '09] SĂLBĂTĂCI vb. IV v. sălbătici. 3. […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTĂCIT, -Ă adj. v. sălbăticit. 2. [MDA2] sălbătăcit, ~ă a vz sălbăticit […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICIUNE, sălbăticiuni, s. f. 1. Animal sălbatic. ♦ Epitet dat unei persoane […]
1. [DEX '09] SĂLBĂȚIE, sălbății, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro