1. [DEX '09] ABSTINENȚĂ, abstinențe, s. f. 1. Faptul de a-și impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc.; abstențiune. 2. (Ec. pol.; în sintagma) Teoria abstinenței = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal exagerat. – Din fr. abstinence, lat. abstinentia.
2. [MDA2] abstinență sf [At: DA / Pl: ~țe / E: fr abstinence] Impunere de restricții la mâncare, băutură, fumat etc.
3. [CADE] *ABSTINENȚĂ (pl. -țe), sf. 1 Abținere, în spec. de la mîncări și băuturi, cumpătare, înfrînare ¶ 2 ⛪ Post: zile de ~ [fr. < lat.].
4. [DLRLC] ABSTINENȚĂ, abstinențe, s. f. Faptul de a-și impune anumite restricții, abținere de la excese.
5. [DLRM] ABSTINENȚĂ, abstinențe, s. f. Faptul de a-și impune anumite restricții, abținerea de la excese. – Fr. abstinence (lat. lit. abstinentia).
6. [DN] ABSTINENȚĂ s.f. Faptul de a-și impune anumite restricții; abținere de la anumite excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinence, lat. abstinentia].
7. [MDN '00] abstinență s. f. abținere de la anumite băuturi, alimente etc; abstențiune. (< fr. abstinence, lat. abstinentia)
8. [Șăineanu, ed. VI] abstinență f. înfrânare, cumpătare.
9. [Scriban] *abstinénță f., pl. e (lat. abstinentia). Starea de abstinent.
10. [DOOM 3] abstinență s. f., g.-d. art. abstinenței; pl. abstinențe
11. [DOOM 2] abstinență s. f., g.-d. art. abstinenței; pl. abstinențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL