Termenul „capiu” este un cuvânt colocvial din limba română, folosit pentru a descrie o persoană care este confuză, zăpăcită sau dezorientată, adesea din cauza oboselii, bătrâneții sau a unei stări mentale slabe. Cuvântul poate avea și o conotație ușor peiorativă, indicând faptul că cineva nu gândește clar sau se comportă într-un mod ciudat.

Exemple de folosință:

1. Descriere: „Bunicul, capiu de oboseală, nu mai știa unde își lăsase ochelarii.”
2. Figurat: „După atâtea ore de muncă, am ajuns capiu și nu mai pot să mă concentrez.”
3. Îngrijorare: „Nu-l mai recunosc, parcă e capiu în ultima vreme, uită tot și se comportă ciudat.”
4. Glumă: „Ești capiu? De ce ai pus cheile în frigider?”
5. Între prieteni: „M-am trezit atât de devreme încât mă simt capiu toată ziua.”

Aceste exemple arată cum termenul „capiu” este folosit într-un context informal pentru a descrie o stare de confuzie, zăpăceală sau dezorientare.